Schimbări subtile și fără simptome pot apărea în măduva osoasă cu mult timp înainte de apariţia cancerului de sânge. Un studiu arată că inflamaţia cronică perturbă mediul de formare a celulelor sanguine, creând condiţii pentru boală cu ani înainte de diagnosticare.

Măduva osoasă produce în fiecare secundă milioane de celule sanguine, dar acest proces poate fi influenţat pe nesimţite și din timp de inflamaţia cronică. Un studiu recent arată că inflamaţia de lungă durată poate modifica profund mediul în care apar celulele sanguine, pregătind terenul pentru leucemie cu mult înainte ca aceasta să fie depistată. Aceste descoperiri sunt relevante pentru înțelegerea mai bună a bolilor de sânge și a riscului de apariție a cancere hematologice la vârstnici.

Ce se întâmplă în interiorul măduvei osoase fără să știm

Formarea celulelor sanguine depinde de o colaborare strânsă între celulele stem hematopoietice, celulele de susținere și semnalele imune care mențin echilibrul și regenerarea. Acest mecanism asigură funcționarea normală a organismului și reînnoirea constantă a sângelui, fiind esenţial pentru sănătatea sistemului hematologic.

Vestea trista despre Vanessa Trump. Ce se întâmplă dupa diagnosticul primitRecomandariVestea trista despre Vanessa Trump. Ce se întâmplă dupa diagnosticul primit

Pe măsură ce îmbătrânim, acest echilibru devine tot mai fragil. Inflamaţia cronică, vârsta sau anumite mutații pot perturba comunicarea dintre celule, încetinind reînnoirea normală și permițând celulelor stem modificate să se înmulțească peste măsură. Astfel, măduva osoasă umană devine tot mai vulnerabilă la dezvoltarea de afecțiuni grave.

În timp, aceste modificări duc la apariția așa-numitei hematopoieze clonale cu semnificaţie incertă (CHIP), care apare la circa 10-20% dintre persoanele de peste 60 de ani și la aproape 30% dintre cei de peste 80 de ani. CHIP este considerată o condiţie premergătoare pentru diverse tipuri de cancere de sânge.

Deși CHIP nu dă simptome evidente, riscurile sunt mari. Probabilitatea de a face cancer de sânge crește de zece ori, iar riscul de boli cardiovasculare și de moarte prematură se dublează. Această situație subliniază importanța monitorizării sănătăţii măduvei osoase la persoanele în vârstă.

S-a aflat secretul Amaliei Enache. La ce a renuntat definitiv prezentatoarea TVRecomandariS-a aflat secretul Amaliei Enache. La ce a renuntat definitiv prezentatoarea TV

O problemă asemănătoare este sindromul mielodisplazic (SMD), unde celulele sanguine sunt produse defectuos, iar măduva osoasă se deteriorează treptat. Aproximativ 30% dintre cazurile de SMD evoluează spre leucemie mieloidă acută, un tip de cancer de sânge cu prognostic rezervat.

Primele semne care scapă neobservate

O echipă internaţională de cercetători a analizat probe de măduvă osoasă de la donatori sănătoși, persoane cu CHIP și pacienţi cu SMD, folosind date din cohorta BoHemE. Au folosit metode avansate precum secvenţierea ARN la nivel de celulă unică, imagistica biopsiilor, analiza proteinelor și experimente de co-cultură pentru a studia în detaliu mediul măduvei osoase, o adevărată fabrică de sânge a organismului.

Rezultatele arată că, încă din stadii incipiente, celulele stromale normale care susţin celulele stem sunt treptat înlocuite de celule stromale cu caracter inflamator. Acestea devin dominante și întreţin un cerc vicios al inflamaţiei, modificând profund mediul măduvei osoase umane.

Garderoba ta de sală. 7 branduri noi care schimbă complet regulileRecomandariGarderoba ta de sală. 7 branduri noi care schimbă complet regulile

Noile celule eliberează cantități mari de citokine și chemokine stimulate de interferon, atrăgând celule T sensibile la interferon, care se activează și amplifică inflamaţia. Acest proces afectează formarea normală a sângelui și produce modificări ale vaselor din măduva osoasă, ceea ce poate duce la necesitatea unor intervenții precum transplantul de măduvă osoasă în cazurile severe.

Un detaliu interesant este că celulele stem hematopoietice cu mutații nu par să fie cele care pornesc direct inflamaţia. Pentru a diferenţia celulele mutate de cele normale, cercetătorii au folosit un instrument numit SpliceUp, care identifică tipare anormale de procesare a ARN-ului, contribuind astfel la dezvoltarea de medicamente personalizate.

Când echilibrul dispare, apar probleme tot mai mari

În SMD, rețeaua inflamatorie din mediul măduvei osoase ajunge să domine și să blocheze mecanismele normale de reînnoire a sângelui. Mediul care ar trebui să susțină producţia sănătoasă de sânge devine unul care o împiedică, iar producerea de globulele roșii este serios afectată.

De asemenea, celulele stem din SMD nu mai reușesc să stimuleze producţia de CXCL12, un semnal esenţial pentru menţinerea celulelor sanguine în măduva osoasă, ceea ce poate explica pierderea funcţiei acesteia. Astfel, transplantul medular devine uneori singura soluţie pentru restabilirea funcţiei hematopoietice.

Pași noi spre prevenţie și tratament

Cercetătorii subliniază că inflamaţia are un rol esențial încă din cele mai timpurii faze ale bolilor de sânge, iar mediul măduvei osoase devine o țintă importantă pentru viitoare tratamente. Descoperirile recente pot contribui la testarea tratamentelor inovatoare pentru prevenirea progresiei spre cancere hematologice.

Se iau în calcul strategii care să reducă inflamaţia sau să controleze semnalizarea interferonului, pentru a păstra funcţia sănătoasă a măduvei osoase la vârstnici cu CHIP și pentru a preveni avansarea către boli mai grave. Aceste măsuri pot reduce și riscul de apariție a altor boli de sânge.

O altă direcţie este combinarea terapiilor ţintite cu intervenţii asupra mediului măduvei, pentru a încetini sau chiar opri evoluţia către sindrom mielodisplazic sau leucemie mieloidă acută. Progresul în dezvoltarea de medicamente poate schimba radical prognosticul acestor pacienţi.

Studiul susține și ideea că inflamaţia cronică de intensitate scăzută, asociată îmbătrânirii, are un rol în apariţia multor boli care devin mai frecvente odată cu vârsta. Măduva osoasă nu este doar un organ care produce sânge, ci și un participant activ în procesele inflamatorii din organism, având o importanță majoră pentru sistemul medical.

Cercetarea a fost realizată de specialiști din Germania și Suedia și a fost publicată în revista Nature Communications.