Un infarct înainte de 40 de ani are semne de alarmă

Da, poți face infarct înainte de 40 de ani, chiar dacă te simți în formă. Îți poți reduce riscul dacă renunți la fumat, faci mișcare, dormi suficient și verifici împreună cu medicul tensiunea, zahărul din sânge și colesterolul.

Într-un registru medical cu date culese între 2000 și 2016, 431 dintre cei 2.097 de pacienți cu infarct incluși aveau cel mult 40 de ani. Toți pacienții din registru aveau cel mult 50 de ani. Cifra nu arată cât de des fac infarct tinerii din România și nici dacă numărul cazurilor crește.

Ce îți poate crește riscul fără să observi

Tensiunea mare, colesterolul crescut și glicemia mare, adică prea mult zahăr în sânge, pot trece neobservate. Tutunul, lipsa mișcării, alimentația nesănătoasă și alcoolul în exces cresc riscul de boli ale inimii și vaselor, arată Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Dacă ai deja tensiune mare, diabet sau colesterol crescut, schimbarea obiceiurilor nu înlocuiește tratamentul stabilit de medic.

Potrivit datelor publicate de CDC în 2024, fumătorii au un risc de boală a arterelor inimii de două până la patru ori mai mare decât nefumătorii. Chiar și la persoanele care fumează sub cinci țigări pe zi pot apărea semne timpurii ale bolii. Pentru nefumătorii expuși la fum acasă sau la serviciu, riscul de boală cardiacă este cu 25% până la 30% mai mare decât pentru cei neexpuși.

Majoritatea adulților au nevoie de cel puțin șapte ore de somn pe noapte, arată CDC. Cei care dorm mai puțin raportează mai des probleme cardiace, tensiune mare și diabet; asta nu înseamnă că o singură noapte scurtă provoacă un infarct.

Istoricul familiei poate schimba riscul chiar dacă mănânci bine și faci sport. La unele femei tinere, infarctul poate apărea după o ruptură în peretele unei artere a inimii, fără mulți dintre factorii de risc obișnuiți. Dacă ai avut tensiune mare sau diabet în sarcină, preeclampsie, o naștere prematură ori ai născut un făt mort, spune-i medicului: aceste probleme sunt legate de un risc mai mare pentru inimă ulterior.

Ce verifici dacă există infarct precoce în familie

Dacă un părinte, un frate sau o soră a avut devreme o boală a inimii, discută cu medicul despre măsurarea tensiunii și analize pentru colesterol și glicemie. Medicul ține seama și de vârstă, fumat și istoricul tău medical. O singură valoare nu descrie întregul risc.

Ia cazul unei persoane sub 40 de ani care face sport, dar are un părinte cu infarct precoce. Tensiunea și glicemia măsurate îi arată medicului dacă există riscuri care pot trece neobservate. Dacă analiza arată un colesterol LDL, adică o parte a colesterolului din sânge, peste 190 mg/dL, medicul poate verifica dacă nivelul mare este moștenit și dacă este nevoie de verificări în familie.

Mai există o analiză numită Lp(a), care măsoară o particulă din sânge influențată în mare parte de moștenirea genetică. Asociația Americană a Inimii recomandă verificarea ei cel puțin o dată în viața adultă, mai ales când există boală cardiacă precoce în familie. Dacă rezultatul este de 125 nmol/L sau mai mare, riscul poate crește. Dacă este de 250 nmol/L sau mai mare, riscul se poate dubla. Medicul îl înțelege ținând cont și de celelalte rezultate.

Când simptomele cer apel la 112

O apăsare sau o strângere în piept, mai ales dacă durerea merge spre braț, gât ori maxilar, poate indica un infarct. Pot apărea și lipsă de aer, transpirații, paloare, greață sau un disconfort care seamănă cu indigestia. La femei pot exista și semne mai puțin obișnuite, precum durere de spate ori oboseală neobișnuită. Nu aștepta o durere puternică în piept ca să ceri ajutor.

Dacă bănuiești un infarct, sună imediat la 112. În România, apelul este gratuit de pe telefonul fix sau mobil. Nu aștepta să treacă simptomele și nu te urca la volan ca să mergi la spital.

Sună la 112 și spune ce simptome ai și unde te afli.
Stai jos, odihnește-te și urmează indicațiile operatorului până vine ajutorul.
Dacă persoana nu mai răspunde și nu respiră normal, începe resuscitarea și urmează instrucțiunile operatorului.

NHS recomandă ajutor medical de urgență și repaus la suspiciunea de infarct. Simptomele nu pot stabili singure diagnosticul acasă. La spital, medicii pot folosi o electrocardiogramă, care înregistrează activitatea inimii, și analize de sânge pentru a afla ce se întâmplă.

Ce poți schimba de acum

Renunță la fumat și evită, pe cât posibil, fumul altora. Un număr mic de țigări nu face fumatul sigur pentru inimă.
Dacă nu ai făcut mișcare, începe cu perioade scurte și crește treptat. Pentru adulții între 18 și 64 de ani, OMS recomandă cel puțin 150 de minute de mișcare moderată sau 75 de minute de mișcare intensă pe săptămână.
Alege mai des fructe și legume și redu sarea, zahărul adăugat, grăsimile saturate și alcoolul în exces.
Fă loc unui program de somn de cel puțin șapte ore pe noapte, dacă îți este posibil.
Programează o discuție cu medicul dacă ai tensiune, colesterol ori glicemie crescute sau infarct precoce în familie. Nu opri tratamentul prescris doar pentru că te simți bine.

Dacă ești însărcinată, ai născut recent sau ai o boală de inimă, cere sfatul medicului înainte să crești intensitatea efortului. Nici un singur aliment, nici un antrenament nu poate anula toate celelalte riscuri.

Întrebări frecvente

Poate fi doar un atac de panică?

Durerea în piept și lipsa de aer se pot suprapune. Dacă bănuiești un infarct, sună la 112; nu există un test de făcut acasă care să îl excludă în siguranță.

Iau aspirină dacă mă doare pieptul?

Sună mai întâi la 112 și urmează indicațiile primite. NHS menționează 300 mg de aspirină în așteptarea ajutorului dacă persoana are medicamentul și nu este alergică, dar aspirina poate fi periculoasă în caz de ulcer, probleme de sângerare sau tratament cu medicamente care subțiază sângele. Nu o lua zilnic pentru prevenție fără recomandarea medicului și nu o administra copiilor de cel mult 15 ani.

Ce fac dacă sunt însărcinată sau am născut recent?

Durerea în piept, lipsa de aer ori leșinul cer apel la 112 și în această perioadă. Spune operatorului că ești însărcinată sau ai născut recent și nu lua aspirină ori alte medicamente din proprie inițiativă.

Apneea de somn poate afecta inima?

Da. Apneea, adică oprirea repetată a respirației în somn, este legată de un risc mai mare de tensiune mare, infarct și accident vascular cerebral, arată CDC. Discută cu medicul dacă ai această afecțiune.

Surse verificate la 8 noiembrie 2026: Organizația Mondială a Sănătății, fișa despre bolile cardiovasculare și recomandările pentru mișcare; NHS, paginile despre infarct și aspirină; Comisia Europeană, pagina despre 112; CDC, paginile despre fumat, somn și colesterolul moștenit; Asociația Americană a Inimii, pagina despre Lp(a); Societatea Europeană de Cardiologie, recomandările de prevenție și sinteza despre sindromul coronarian acut la femei; registrul Partners YOUNG-MI, publicat în Journal of the American College of Cardiology.