Ce înseamnă accesul la internet în România și cum citești procentul de 89,1% al gospodăriilor conectate

Publicat: 23 octombrie 2026, 07:20Actualizat: 23 octombrie 2026, 07:20

Când citești o statistică despre internet, contează dacă procentul se referă la case conectate sau la oameni care intră online. Potrivit datelor INS relatate de Știrile ProTV, în România, 89,1% dintre gospodării aveau acces la internet în 2025, după o creștere de 0,5 puncte procentuale față de 2024. Indicatorul măsoară accesul de acasă, la nivelul gospodăriei.

Institutul Național de Statistică (INS) urmărește separat utilizarea individuală, potrivit stirileprotv.ro. Pentru categoria de vârstă 16-74 de ani, proporția celor care folosiseră internetul cel puțin o dată ajunsese la 95,1%, cu 0,4 puncte procentuale peste anul anterior. Dintre acești utilizatori, 98% intraseră online în cele trei luni dinaintea cercetării.

Frecvența folosirii se raportează la utilizatorii recenți

Dacă vrei să înțelegi cât de des este folosit internetul, reperul este grupul persoanelor de 16-74 de ani care îl accesaseră în ultimele trei luni. În interiorul acestui grup, 77% intrau online de mai multe ori zilnic. Alte 17,6% îl foloseau o dată pe zi sau aproape zilnic.

Vârsta schimbă proporția celor care au avut experiența folosirii internetului. În 2025, aceasta era de 99% pentru persoanele de 16-34 de ani, comparativ cu 88,7% în categoria 55-74 de ani. Ambele valori se referă la folosirea internetului cel puțin o dată, nu la frecvența zilnică.

Conectarea de acasă diferă între orașe și sate

În mediul urban, gospodăriile conectate reprezentau 92,6% din total. În mediul rural, proporția era de 84,8%. Diferența dintre cele două medii de rezidență ajungea astfel la 7,8 puncte procentuale.

Pentru comparația dintre regiuni, INS indică următoarele valori ale accesului la internet în gospodării:

București-Ilfov avea proporția cea mai mare, de 92,8%.
Centru ocupa următoarea poziție, cu 91,1%.
Vest completa primele trei regiuni, cu 90,2%.
Sud-Est înregistra valoarea cea mai mică, de 85,7%.
Sud-Muntenia se afla între regiunile cu ponderi reduse, cu 87,2%.
Sud-Vest Oltenia avea 87,8% dintre gospodării conectate.

Și numărul persoanelor din locuință contează în această statistică. Gospodăriile alcătuite din cel puțin trei persoane aveau cea mai ridicată proporție a conexiunilor la internet: 99,1%.

Comparativ cu 2024, avansul cel mai mare a fost consemnat pentru gospodăriile în care locuia o singură persoană, cu o creștere raportată de 1,8%. Pentru cele alcătuite din două persoane, majorarea a fost cea mai mică, de 0,2 puncte procentuale.

Utilizarea individuală are propriile comparații regionale

Atunci când comparația privește oamenii, nu gospodăriile, București-Ilfov rămâne în frunte: 98,2% dintre persoanele de 16-74 de ani folosiseră internetul cel puțin o dată. Următoarele valori erau 96,8% în Centru și 96,5% în Vest. La capătul inferior se afla Sud-Est, cu 92,9%.

Pentru comparația europeană, perioada de referință este alta: anul 2024, cu utilizarea măsurată pe ultimele 12 luni. Indicatorul privește persoanele de 16-74 de ani, nu accesul gospodăriilor la internet.

În Uniunea Europeană (UE), media acestui indicator era de 93,7%. Dintre cele 27 de state membre, 16 depășeau media, iar Danemarca avea valoarea maximă, de 100%.

Celelalte 11 state se situau sub medie. Malta era imediat sub acest reper, cu 93,5%, în timp ce Croația încheia clasamentul, cu 84,6%. Pentru România, creșterea înregistrată în 2024 la utilizarea pe ultimele 12 luni era de 2,4 puncte procentuale.

La serviciu, folosirea inteligenței artificiale presupune reguli distincte

Dacă folosești ChatGPT sau Copilot pentru muncă, recomandările practice din Ghidul AI Simplu privesc datele introduse și verificarea răspunsurilor. Ghidul tratează utilizarea inteligenței artificiale (AI) în organizații, în contextul Regulamentului UE 2024/1689.

Ghidul include aici și folosirea AI în procese interne care au impact asupra angajaților sau clienților, precum și sistemele de recomandare.

Ghidul identifică drept riscuri principale expunerea datelor sensibile, folosirea informațiilor incorecte ca fapte și lipsa trasabilității. Pentru lucrul cu aceste instrumente, descrie trei situații concrete:

Introducerea informațiilor sensibile ori confidențiale în cererile trimise instrumentului.
Preluarea răspunsurilor generate drept informații corecte, fără verificare.
Lipsa unei evidențe a utilizării, necesară la un eventual audit.

Politica internă descrisă în ghid stabilește instrumentele aprobate și pe cele restricționate, datele care trebuie excluse din cereri și situațiile în care răspunsurile necesită verificare și validare. Sunt reguli pentru activitatea profesională.

Ghidul datează intrarea în vigoare a regulamentului în august 2024 și aplicarea articolului 4 din 2 februarie 2025. Acesta privește alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale: pregătirea persoanelor care folosesc asemenea sisteme, adaptată contextului de lucru și riscurilor implicate.

AI Simplu susține că ghidul său acoperă, în 2026, toate obligațiile din regulament aplicabile companiilor din România. Furnizorul indică un cost de 2.990 RON pe an pentru conformitatea completă a unei companii cu până la 50 de angajați și îl compară cu prețul unei zile de consultanță juridică specializată.

Ghidul plasează utilizarea AI de către majoritatea IMM-urilor din România în categoria de risc scăzut sau mediu. Riscul scăzut nu înlătură însă obligațiile care se aplică acestor companii.

Din 2 februarie 2025 se aplică obligațiile de bază, inclusiv IMM-urilor din România. Conform articolului 4, companiile trebuie să asigure un nivel adecvat de instruire pentru angajații care utilizează AI. Ghidul AI Simplu precizează că angajatorul nu se poate limita la presupunerea că aceștia folosesc responsabil instrumentele: instruirea trebuie dovedită prin fișe și certificate verificabile.