Ce efecte neașteptate poate avea consumul zilnic de brânză asupra sănătății creierului

Un studiu suedez desfășurat pe parcursul a 25 de ani sugerează că un consum zilnic de cel puţin 50 de grame de brânzeturi cu conținut ridicat de grăsimi ar putea fi asociat cu un risc mai scăzut de a dezvolta demență. Totuși, cercetătorii avertizează că această legătură nu demonstrează o relaţie de cauzalitate, iar mecanismele implicate nu sunt încă pe deplin înțelese.

Un obicei alimentar care a atras atenţia cercetătorilor

Alimentaţia este tot mai des analizată pentru rolul pe care îl poate avea în prevenirea demenţei. Un studiu amplu realizat în Suedia a venit cu o concluzie interesantă despre consumul de lactate, în special despre impactul pe care îl are brânza cu peste 20% grăsime asupra sănătăţii cognitive. Specialiștii atrag atenţia că dementa, inclusiv boala Alzheimer, este o problemă de sănătate publică în creștere, iar dieta ar putea juca un rol semnificativ în reducerea riscului de apariţie a acestei afecțiuni.

Echipa de la Universitatea Lund a observat că persoanele care mâncau zilnic cel puţin 50 de grame de brânzeturi cu peste 20% grăsime aveau un risc mai scăzut de demență. Studiul a inclus 27.670 de adulţi din cohorta Malm Diet and Cancer, iar 3.208 dintre aceștia au fost diagnosticaţi cu demență pe parcursul monitorizării.

RecomandăriConsumul a 500 ml de suc de portocale zilnic reduce inflamația și tensiunea

Rezultatele au ridicat semne de întrebare cu privire la un posibil efect protector al brânzei grase, însă cercetătorii spun că sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege mai bine această asociere, mai ales că alte cercetări pe alimentaţie și creier au avut rezultate diferite.

Ce au urmărit specialiștii în analiza alimentaţiei

Pentru a evalua dieta participanţilor, specialiștii au folosit mai multe metode. La începutul studiului, fiecare participant a ţinut un jurnal alimentar detaliat timp de șapte zile, în care au notat inclusiv consumul de brânzeturi maturate precum brie, gouda, cheddar, parmezan sau gruyere. În plus, au completat un chestionar despre frecvența consumului diferitelor alimente, inclusiv produse lactate și tipuri de brânzeturi.

A existat și un interviu detaliat despre obiceiurile alimentare și modul de preparare a mâncării, pentru a obține informații despre dieta zilnică și aportul de grăsimi saturate. Astfel, s-a obţinut o imagine clară a modului în care se alimenta fiecare persoană, inclusiv dacă preferau o dietă mediteraneană sau una bogată în produse lactate.

Pe baza acestor date, cercetătorii au împărțit participanţii în funcţie de cantitatea de brânză grasă consumată zilnic și au analizat dacă există o legătură între acest consum și riscul de demenţă. S-au luat în calcul și factori precum vârsta, sexul, nivelul de educaţie, stilul de viaţă și dieta generală.

Un rezultat care ridică noi întrebări despre alimentaţie

Rezultatele au arătat că aproximativ 10% dintre cei care consumau zilnic cel puţin 50 de grame de brânză grasă au dezvoltat demență. În schimb, printre cei care mâncau mai puţin de 15 grame pe zi, procentul a fost de circa 13%. Diferenţa este mică, dar semnificativă din punct de vedere statistic și ar putea sugera un efect benefic al consumului moderat de brânzeturi grase.

După ajustarea rezultatelor, consumul zilnic de peste 50 de grame de brânză grasă a fost asociat cu un risc cu 13% mai mic de demență de orice tip. Acest efect nu a fost observat pentru alte produse lactate, precum brânzeturile cu puţine grăsimi, smântâna, laptele sau produsele lactate fermentate cum ar fi iaurtul și kefirul.

Brânzeturile considerate cu conţinut ridicat de grăsimi au fost cele cu peste 20% grăsime, precum brie, gouda, cheddar, parmezan, gruyere sau mozzarella. În cazul untului, datele nu au fost clare, iar unele rezultate sugerează chiar o posibilă asociere cu un risc mai mare de boală Alzheimer la consumuri mari.

Ce nu au reușit să demonstreze cercetătorii

Nu s-a observat o legătură între consumul de brânzeturi cu conţinut scăzut de grăsimi sau alte produse lactate și riscul redus de demență. Doar brânza grasă a părut să aibă acest efect, iar cercetătorii recomandă prudență în interpretarea rezultatelor, subliniind că o alimentaţie echilibrată și un stil de viață sănătos sunt esenţiale.

O problemă tot mai mare și limitele studiului

Autorii studiului amintesc că demența este un termen care include mai multe boli, precum Alzheimer, demenţa vasculară sau formele asociate bolii Parkinson. Toate aceste afecțiuni duc la deteriorarea funcţiilor cognitive și reprezintă o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătății, în 2021 existau aproximativ 57 de milioane de persoane cu demență, iar estimările arată că până în 2050 numărul total ar putea ajunge la 153 de milioane. Aceste date subliniază importanța identificării factorilor de risc modificabili, inclusiv dieta și activitatea fizică.

În lipsa unor tratamente eficiente, cercetătorii caută factori care pot reduce riscul de apariție a demenței. Dieta este una dintre direcţiile de cercetare, însă rezultatele diferă de la un studiu la altul, iar unele recomandări sugerează reducerea consumului de grăsimi saturate pentru prevenirea bolilor cardiovasculare și neurodegenerative.

Datele despre alimentaţie au fost colectate o singură dată, la începutul studiului, cu circa 25 de ani înainte de evaluarea diagnosticului de demență, iar acest lucru poate reprezenta o limitare importantă. De asemenea, fiind un studiu observaţional, acesta poate doar să identifice o legătură, dar nu demonstrează că există o relaţie directă între consumul de brânză grasă și riscul redus de demenţă.

Ce ar putea urma în cercetarea despre alimentaţie și creier

Studiul publicat în revista Neurology aduce în atenţie o posibilă legătură între brânza grasă și un risc mai mic de demență, însă nu oferă răspunsuri definitive. Cercetătorii subliniază că mecanismele biologice care ar putea explica această asociere nu sunt clare și că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma rezultatele și pentru a identifica eventuale beneficii ale consumului de brânzeturi maturate.

Chiar dacă rezultatele sunt interesante, nu este recomandat să mărim consumul de brânză grasă în speranța prevenirii demenţei. Studiul reprezintă doar un pas în înțelegerea modului în care dieta influențează sănătatea creierului pe termen lung, iar cercetările în acest domeniu continuă, inclusiv în ceea ce privește impactul alimentelor bogate în grăsimi saturate.

Pe viitor, vor fi necesare studii suplimentare pentru a clarifica dacă brânzeturile grase pot avea cu adevărat un efect protector și pentru a descoperi mecanismele implicate. Până atunci, o alimentaţie echilibrată, bogată în legume, fructe, pește și cereale integrale, precum și un stil de viață activ, rămân cele mai bune recomandări pentru menţinerea sănătăţii creierului și prevenirea bolilor neurodegenerative.