Când poți face screening pulmonar între 50 și 75 de ani și ce presupune tomografia cu doză redusă

Publicat: 25 octombrie 2026, 13:18Actualizat: 25 octombrie 2026, 13:18

Dacă ai între 50 și 75 de ani și un istoric de fumat, poți fi eligibilă pentru screening pulmonar, în funcție de criteriile medicale de includere. Evaluarea urmărește depistarea cancerului înainte de apariția simptomelor sau când manifestările sunt minime, prin tomografie computerizată toracică cu doză redusă de radiații (LDCT).

50-75 de ani, inclusiv: intervalul de vârstă prevăzut pentru includere.
Minimum 20 de pachete-an: pragul obligatoriu pentru istoricul de fumat.
Ultimii 15 ani: perioada în care trebuie să fi renunțat la fumat, dacă ești fostă fumătoare; sunt eligibili și fumătorii activi.
5-10 minute: durata obișnuită a examinării, potrivit paginii ProVitam.
Peste 10 ani: durata expunerii profesionale la substanțele nocive enumerate în metodologie, considerată factor suplimentar de risc.

Eligibilitatea depinde de îndeplinirea tuturor criteriilor obligatorii

Vârsta, istoricul de fumat și statutul de fumătoare activă sau fostă fumătoare sunt condiții care trebuie îndeplinite împreună, potrivit medic24.ro. Screeningul se adresează persoanelor cu risc crescut, fără simptome ori cu manifestări reduse.

Colegiul Medicilor din România (CMR) a publicat metodologia națională care definește persoanele eligibile, modul de efectuare a investigației și traseul medical pentru leziunile suspecte. Documentul poate fi consultat integral pe site-ul instituției.

În categoria fumătorilor, metodologia îi include și pe cei care folosesc tutun încălzit sau dispozitive pentru vapat. Sunt luate în considerare atât utilizarea separată a acestor produse, cât și asocierea lor cu țigările tradiționale.

Pentru expunerea profesională, substanțele enumerate sunt azbestul, siliciul, metalele grele, pesticidele, vopselurile, adezivii și elementele radioactive. Expunerea prelungită la radon este, de asemenea, un factor de risc.

La evaluare contează și un diagnostic de cancer pulmonar primit de unul dintre părinți, antecedentele tale de cancer și bolile pulmonare cronice. Metodologia menționează BPOC, bronșiectaziile și emfizemul. Acești factori sunt suplimentari față de criteriile obligatorii de includere.

Semnele de alarmă cer consult, fără a aștepta screeningul

CMR recomandă evaluare medicală și investigații pentru diagnostic dacă apar semne de alarmă. În această situație, nu aștepți să fii inclusă într-un program de screening. Simptomele enumerate de instituție sunt:

Tuse care persistă sau al cărei caracter se schimbă.
Respirație dificilă.
Durere în piept.
Sânge în expectorație.
Oboseală care persistă.
Scădere în greutate fără o explicație.

Evaluarea riscului include și spirometrie

Pentru persoanele identificate cu risc crescut, metodologia stabilește o evaluare care cuprinde următoarele componente:

Consultație la pneumologie sau medicină internă. Evaluarea dependenței de tutun. Recomandarea tomografiei toracice cu doză redusă. Efectuarea spirometriei. Consiliere pentru renunțarea la fumat.

Indicația examinării este stabilită de medicul curant, după cântărirea beneficiilor și a riscurilor. Tomografia poate identifica noduli și alte leziuni într-o etapă timpurie, inclusiv posibile tumori înainte de apariția simptomelor, care se manifestă adesea în stadii avansate. Depistarea precoce permite începerea mai devreme a investigațiilor suplimentare și a tratamentului, crescând probabilitatea supraviețuirii pe termen lung.

Examinarea se face fără contrast intravenos

Potrivit paginii ProVitam, tomografia folosită pentru screening este nedureroasă și neinvazivă. Nu presupune injectarea unei substanțe de contrast și nu cere o pregătire specială.

Pentru prezentarea la examinare și desfășurarea ei, pașii sunt:

Alege haine confortabile, care nu au elemente metalice. Scoate bijuteriile și celelalte obiecte metalice înainte de scanare. Anunță personalul medical dacă ești însărcinată sau bănuiești că ai putea fi. Te așezi pe spate, pe masa aparatului. Îți ții respirația pentru scurt timp în timpul examinării.

Aparatul obține imagini detaliate ale toracelui, la rezoluție înaltă. Expunerea la radiații este semnificativ mai mică decât la tomografia convențională, doza fiind adaptată scopului de screening. Acest lucru permite repetarea investigației în cadrul programului, pentru urmărirea formațiunilor noi sau a celor care se modifică.

Rezultatul stabilește intervalul până la următorul control

Radiologul evaluează imaginile folosind clasificarea Lung-RADS. Aceasta grupează nodulii pulmonari după aspectul lor la examinare și după probabilitatea de malignitate, adică probabilitatea ca o leziune să fie canceroasă.

Metodologia leagă fiecare categorie de următorul pas medical:

Categoriile 1 și 2: examinarea se repetă la 12 luni. Categoria 3: controlul este recomandat la șase luni. Categoria 4A: următoarea examinare este recomandată la trei luni. Categoriile 4B și 4X: sunt necesare investigații suplimentare, între care PET-CT și biopsie, pentru stabilirea diagnosticului și începerea tratamentului oncologic.

Raportul scris al radiologului ajunge la medicul curant. Acesta îți comunică rezultatul și îți explică pașii medicali următori.

Recomandările formulate după evaluare sunt trimise atât către tine, cât și către medicul de familie. Dacă nu ai medic de familie sau adresă de e-mail, documentele pot ajunge la tine prin asistenți medicali comunitari, asistenți sociali ori navigatori de pacienți.

Metodologia urmărește un traseu medical până la tratament

Cadrul publicat de CMR se adresează medicilor de familie, pneumologilor, radiologilor, chirurgilor toracici și oncologilor implicați în prevenție, depistare și tratament. El stabilește legătura dintre identificarea persoanelor eligibile, screening, diagnosticul precis și accesul la tratament.

Anunțul Comisiei de Pneumologie a fost făcut cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva Cancerului Pulmonar, marcată pe 1 august.

„Răspunsul nu stă în declarații de intenție, ci în implicare, responsabilitate și acțiuni concrete”, a declarat conf. univ. dr. Beatrice Mahler, președinta Comisiei de Pneumologie a Colegiului Medicilor din România.

În opinia sa, cadrul național poate transforma bunele practici în reguli aplicabile în sistemul medical și poate sprijini accesul egal la prevenție, screening și diagnostic precoce.

Comisia le cere profesioniștilor din sănătate să susțină renunțarea la fumat și controlul consumului de tutun, să folosească screeningul bazat pe dovezi și să faciliteze investigațiile timpurii pentru persoanele cu risc.

Informațiile au rol educativ și nu înlocuiesc consultația. Diagnosticul și tratamentul sunt stabilite de medic; pentru întrebări despre examinare, te poți adresa personalului de radiologie sau medicului curant.