Adulții sub 50 de ani din Anglia au înregistrat creșteri semnificative ale incidenței cancerului intestinal și ovarian, spre deosebire de persoanele mai în vârstă. Excesul de greutate contribuie la numărul cazurilor, dar cercetătorii consideră că nu explică singur evoluția observată.

Studiul publicat în BMJ Oncology a analizat date despre cazurile noi de cancer înregistrate în Anglia între 2001 și 2019, potrivit ScienceDaily. Cercetătorii au comparat tendințele pentru peste 20 de tipuri de cancer la femei și bărbați de 20-49 de ani cu cele la persoanele de cel puțin 50 de ani.

Analiza este observațională: identifică asocieri și tendințe, dar nu poate demonstra că un anumit factor a provocat direct creșterea cazurilor. Pentru tine, distincția contează când citești rezultatele: o asociere la nivelul populației nu stabilește cauza bolii unei persoane.

Creșteri semnificative statistic au fost observate la mai multe tipuri de cancer, atât la femeile, cât și la bărbații mai tineri. La bărbații mai tineri, au crescut semnificativ 11 dintre cele 21 de tipuri de cancer analizate.

Cercetătorii au urmărit în mod special 11 cancere asociate cu factori de risc comportamentali cunoscuți, devenite semnificativ mai frecvente sub 50 de ani: tiroidian, hepatic, renal, al vezicii biliare, intestinal, pancreatic, oral, mamar, ovarian, mielom multiplu și endometrial, adică al mucoasei uterului.

Cele mai multe au înregistrat creșteri semnificative și în grupa mai în vârstă. Distincția pentru cancerul intestinal și ovarian privește tocmai comparația dintre vârste, nu o tendință comună tuturor cancerelor.

La femeile mai tinere, cancerul endometrial, renal, pancreatic și tiroidian, precum și mielomul multiplu au crescut mai repede decât la femeile mai în vârstă. La bărbați, numai mielomul multiplu a avut o creștere semnificativ mai rapidă în grupa tânără.

Autorii studiului, cercetători care și-au publicat analiza în BMJ Oncology, discută posibilele diferențe dintre vârste: „Aceste tipare sugerează că, deși factorii de risc sunt probabil similari între vârste, unele tipuri de cancer pot implica expuneri sau susceptibilități specifice vârstei ori diferențe în practicile de screening și depistare.”

Mai mulți factori de risc s-au ameliorat în perioada analizată

Echipa a folosit și sondaje naționale de sănătate pentru a urmări fumatul, consumul de alcool, alimentația, excesul de greutate și activitatea fizică. În privința alimentației, au fost examinate consumul ridicat de carne roșie sau procesată și aportul redus de fibre. Datele au fost analizate separat după vârstă și sex, pentru a estima contribuția acestor factori la cazurile de cancer.

Legăturile cunoscute cu tipurile de cancer urmărite au fost grupate astfel:

  • Obezitatea era asociată cu 10 dintre cele 11 tipuri de cancer, excepția fiind cancerul oral.
  • Fumatul era asociat cu șase: hepatic, intestinal, oral, pancreatic, renal și ovarian.
  • Consumul de alcool era asociat cu patru: hepatic, intestinal, oral și mamar.
  • Inactivitatea fizică era asociată cu trei: intestinal, mamar și endometrial.
  • Factorii alimentari erau asociați cu unul dintre cancerele urmărite, cel intestinal.

Cu excepția excesului de greutate, majoritatea acestor factori au rămas relativ stabili sau s-au ameliorat la adulții mai tineri în precedentele unu până la două decenii.

Consumul mediu zilnic de carne roșie la bărbații mai tineri a coborât de la 38 de grame în 2008 la 17 grame în 2018. La femeile mai tinere, a scăzut de la 22 la 10 grame în aceeași perioadă. Analiza menționează și o scădere de aproximativ 7% în tendințele din sondajele analizate, fără a preciza termenii acestei comparații.

Pentru carnea procesată, femeile mai tinere consumau în medie aproximativ 10 grame pe zi, comparativ cu aproximativ 20 de grame la bărbații mai tineri.

Aportul de fibre a rămas insuficient pentru peste 90% dintre adulții mai tineri în 2018. Totuși, media consumului a fost în general stabilă sau a crescut ușor la ambele sexe între 2009 și 2019. Adulții mai în vârstă au avut, în linii mari, tendințe alimentare similare.

Ameliorarea unor comportamente nu a eliminat contribuția factorilor de risc cunoscuți. Pentru 2019, cercetătorii au estimat proporția cazurilor atribuibile factorilor comportamentali analizați. În comparațiile de mai jos, prima valoare privește adulții sub 50 de ani, iar a doua persoanele de cel puțin 50 de ani:

  • Cancer oral: 68% față de 65% la bărbați și 52% față de 45% la femei.
  • Cancer hepatic: 42% față de 48% la bărbați și 44% față de 46% la femei.
  • Cancer intestinal: 49% față de 53% la bărbați și 38% față de 42% la femei.
  • Cancer renal: 29% față de 33% la bărbați și 33% față de 37% la femei.
  • Cancer pancreatic: 36% față de 34% la bărbați și 31% față de 28% la femei.
  • Cancer endometrial: 35% față de 42% la femei.
  • Cancer al vezicii biliare: 19% față de 24% la femei.

Aceste procente descriu estimări privind contribuția factorilor de risc la cazurile de cancer, nu probabilitatea ta individuală de a dezvolta boala.

Excesul de greutate era asociat cu mai multe tipuri de cancer decât oricare alt factor individual examinat. Proporția estimată a cazurilor atribuibile acestuia în 2019 varia de la 5% pentru cancerul ovarian la 37% pentru cancerul endometrial.

Pentru evaluarea greutății, analiza a folosit indicele de masă corporală (IMC). Despre evoluția cazurilor, cercetătorii precizează: „Deși excesul de greutate și obezitatea sunt asociate cu 10 dintre cele 11 tipuri de cancer evaluate și reprezintă o proporție substanțială a cazurilor de cancer, au crescut atât ratele de incidență atribuite IMC, cât și cele neatribuite IMC — deși cele din urmă au crescut mai lent —, ceea ce sugerează existența altor factori care contribuie.”

Interpretarea rezultatelor depinde și de limitele datelor. Analiza folosește date din Anglia. Pentru unii factori de risc, echipa nu a avut date naționale fiabile pe perioade lungi. În plus, calculele au presupus un interval de 10 ani între expunerea la un factor de risc și apariția cancerului.

Autorii explică de ce au luat în considerare și alte influențe: „Creșterea observată a incidenței cancerului, în pofida tendințelor de scădere a mai multor factori de risc comportamentali, poate reflecta efectul cumulat al unor influențe multiple care acționează în direcții diferite. Alți factori care contribuie, dar care nu au fost evaluați aici — de exemplu, istoricul reproductiv, factorii de risc din copilărie sau din perioada prenatală și schimbările în practicile de diagnosticare și depistare a cancerului — pot avea, de asemenea, un rol.”

Printre explicațiile propuse pentru creșterea cancerelor la adulții mai tineri se află consumul mai mare de alimente ultraprocesate și băuturi îndulcite, obezitatea infantilă, inactivitatea fizică și sedentarismul, expunerea la antibiotice și poluarea aerului. Cercetătorii observă însă că majoritatea acestor factori au avut tendințe stabile sau de scădere în Anglia în ultimul deceniu, ceea ce nu susține atribuirea întregii creșteri unuia singur.

O altă direcție de cercetare privește modificările microbiomului intestinal, comunitatea de microorganisme care trăiesc în sistemul digestiv. Acestea sunt discutate ca o posibilă influență asupra riscului de cancer, nu ca o explicație demonstrată de această analiză.

Creșteri ale cancerului sub 50 de ani au fost raportate și în afara Angliei. Autorii susțin investigarea riscului pe tot parcursul vieții, inclusiv a posibilității ca expunerile din copilărie sau dinainte de naștere să influențeze apariția bolii după decenii.

În comparația dintre generații, cercetătorii păstrează o distincție esențială: „Deși creșterile cazurilor de cancer la adulții mai tineri sunt îngrijorătoare, povara absolută rămâne mult mai mare la adulții mai în vârstă, ceea ce subliniază importanța pentru sănătatea publică și practica medicală a studierii factorilor de risc la toate vârstele.”

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră