Pe 24 iunie, de Ziua Universală a Iei, cămașa tradițională românească revine în prim-plan ca simbol cultural, dar și ca piesă vestimentară pe care multe femei o poartă. Diferența dintre o ie de serie, inspirată din motive populare, și una cusută manual este vizibilă și în preț: o ie autentică poate costa între 500 și 5.000 de lei.
Această sumă se justifică prin timpul de lucru și complexitate. O singură ie cusută manual poate fi realizată în două săptămâni până la șase luni, în funcție de model, materiale și densitatea broderiei. Astfel, o piesă simplă costă în jur de 500 de lei, iar una cu detalii elaborate ajunge până la 5.000 de lei.
Dacă v-ați întrebat de ce două ii cu aspect similar au prețuri atât de diferite, răspunsul constă în valoarea muncii. La o ie autentică, plătiți orele de muncă, tehnica și măiestria, nu doar obiectul final. Când doriți să cumpărați conștient, este util să urmăriți bogăția modelului, tipul de cusătură și personalitatea piesei, dincolo de etichetă.
Ziua Universală a Iei este celebrată anual pe 24 iunie și coincide cu Sânzienele, dar și cu cinstirea Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. Sărbătoarea a fost inițiată acum 13 ani de o comunitate online care promovează portul popular românesc. La Suceava, cei îmbrăcați în ie au avut intrare gratuită la Muzeul Național al Bucovinei, un gest care arată că ia este prezentă în viața cotidiană.
Prețul crește odată cu munca din spatele detaliilor
O regulă utilă când alegeți o ie este să priviți detaliile ca pe niște ore de muncă. Mărgelele, altița, mătasea sau firele aurii cresc prețul față de o variantă simplă. Vorbim despre o diferență de până la zece ori între capetele intervalului de preț, de la 500 la 5.000 de lei.
Viorica Petrovan, meșter popular, a explicat diferențele între modele:
„Cu mărgele, cu altiță, cu mătase, cu fire aurii. Motivele sunt împărțite. Multă lume vrea încărcat floral, alții preferă mai simplu, cineva după buget. Ne dorim foarte mult, dar nu toți ne permitem ceva complex”.
Partea practică pentru dumneavoastră este simplă: dacă nu doriți sau nu puteți alege o piesă foarte elaborată, există și opțiuni mai accesibile. O ie mai simplă, cu mai puține elemente decorative, rămâne o alegere bună și poartă aceeași încărcătură simbolică. Nu este necesar să începeți cu varianta cea mai scumpă pentru a purta ia frumos.
Termenul „ie cu altiță” definește un element specific. Viorica Petrovan, meșter popular, a descris acest tip de piesă:
„Aceasta este o ie cu altiță. Se face cu o culoare mai stridentă, cu un galben, portocaliu, un verde, auriu”.
Dacă vă place să integrați tradiționalul în garderoba de zi cu zi, o ie cu altiță se asortează bine cu piese simple, având suficientă prezență vizuală. Cu jeanși drepți, pantaloni din in sau o fustă uni, nu mai aveți nevoie de multe accesorii.
O ie autentică se recunoaște și după poveste, nu doar după model
Anișoara Căbulcă, meșter popular, vorbește despre ie ca despre o formă de identitate:
„Ia, eu o port din respect de fiecare dată când simt nevoia să mă identific cu poporul român, cu mine ca român”.
Aici apare și diferența pe care o percepeți când alegeți între o ie autentică și una comercială. Piesa lucrată manual are adesea o relație directă cu meșterul care a cusut-o, cu tehnica folosită și cu o răbdare ce nu poate fi replicată industrial. Potrivit Observatornews, timpul necesar pentru o singură ie poate ajunge la șase luni, ceea ce o plasează mult peste ritmul unei piese produse în serie.
Dacă doriți să învățați să coaseți, există o veste încurajatoare. Anișoara Căbulcă spune că începutul nu este deloc intimidant:
„Învață la început să facă un semn de carte, după care un tablou și ajung să-și coasă singuri fiind foarte mândri că au ajuns să își coasă și ei o costumație”.
Cu alte cuvinte, dacă vă atrage acest domeniu, începutul firesc este cu proiecte mici, nu direct cu o ie completă. Informațiile disponibile până acum nu precizează unde pot fi găsite cursuri anume, dar atelierele meșterilor și evenimentele dedicate tradițiilor rămân un prim loc la care merită să fiți atenți.
La Suceava, ia a fost pusă lângă Sânziene, nu separat de viață
La Hanul Domnesc din Suceava a fost organizată expoziția „Hora Sânzienelor”, care leagă Ziua Iei de universul Sânzienelor. Maria Cîrțu, muzeograf, a explicat asocierea dintre cele două:
„Am organizat o expoziție intitulată Hora Sânzienelor. Această plantă magică, cu proprietăți mirifice, este zeița agrară. La fel putem spune despre cămașa noastră tradițională, cămașa cu altiță, că este regina portului tradițional femeiesc”.
Sărbătoarea nu a rămas doar la nivel de expoziție. La târgul meșterilor au fost organizate ateliere unde femeile făceau coronițe de Sânziene. Eutasia Rusu, expert etnograf, a amintit și sensul lor tradițional: „Femeile fac acum aici coronițele de Sânziene, care se aruncau peste casă. Această practică are funcția de a îndepărta spiritele rele din casa respectivă și de a aduce belșug și sănătate”.
Dacă vă doriți un mod simplu de a purta ia fără să pară costum, regula funcțională este aceasta: lăsați-o să fie piesa principală. Ziua, cu denim sau in. Seara, cu o fustă fluidă ori pantaloni eleganți, mai ales dacă alegeți un model cu altiță sau accente aurii. Iar dacă bugetul nu urcă spre 5.000 de lei, o variantă mai puțin încărcată rămâne un început foarte bun. O ie cusută manual poate porni de la 500 de lei și poate fi o piesă pe care o păstrați ani întregi.
