Mamele care văd pe rețelele sociale mai puțin conținut perfect, de tip „momfluencer”, se pot lupta mai eficient cu sentimentul de rușine. Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Nebraska-Lincoln avertizează că postările intens editate despre vieți și copii perfecți dăunează sănătății mintale a mamelor, dar oferă și o soluție simplă: o „doză de realitate” poate reduce sentimentele negative.
Capcana conținutului idealizat
Proaspetele mămici au deja destule pe cap. Apoi deschid rețelele sociale și sunt bombardate cu imagini ale unor „momfluenceri” care își prezintă viețile perfecte, adesea cu un scop promoțional. Cercetătorii avertizează că acest lucru poate fi extrem de dăunător. Testele lor, care au folosit un feed simulat de social media, au arătat că mamele expuse exclusiv la postări idealizate au raportat un nivel important mai mare de rușine și emoții pozitive mai scăzute.
Pe bune, v-ați gândit vreodată la impactul real al unui scroll de 5 minute?
„Este foarte problematic, deoarece rețelele sociale idealizează cu adevărat maternitatea”, a declarat cercetătoarea Ciera Kirkpatrick. Iar problema nu se oprește aici. Postările de acest gen au fost asociate și cu creșterea nivelului de anxietate și cu scăderea încrederii în propriile abilități parentale.
Algoritmii, un „DJ invizibil”
Problema stă, în mare parte, în algoritmi. Aceștia aleg postările pe care le vedem în funcție de istoricul nostru de navigare, acționând ca un „DJ invizibil”, după cum îi descrie Parker Woodroof, expert în social media la Universitatea din Alabama. Până la urmă, cum funcționează? Simplu: dacă interacționezi cu conținut perfect, vei primi și mai mult conținut perfect, intrând într-o bulă informațională.
„Cred că aceste rezultate arată că platformele trebuie să facă mai mult pentru a evita bulele informaționale în care se regăsesc oamenii”, a explicat Kirkpatrick. „Pentru mamele care sunt pe rețelele sociale, este foarte ușor să intre în aceste capcane de a vedea doar conținut idealizat.”
Cercetătorii de la Universitatea din Rochester confirmă că aceasta este o alegere de design a platformelor. Adiba Mahbub Proma, doctorandă în informatică, a afirmat: „Într-o serie de experimente, am descoperit că ceea ce văd oamenii online le influențează convingerile, adesea apropiindu-i de punctele de vedere la care sunt expuși în mod repetat”.
Dar există și o veste bună. „Atunci când algoritmii încorporează mai multă randomizare, această buclă de feedback slăbește. Utilizatorii sunt expuși la o gamă mai largă de perspective și devin mai deschiși la opinii diferite”, a adăugat Proma. Kirkpatrick susține ideea: „Dacă algoritmii ar funcționa diferit pentru a aduce mai multă diversitate în ceea ce văd oamenii, acest lucru ar fi de ajutor”.
O doză de realitate schimbă totul
Studiul a arătat că mamele care au văzut un amestec de conținut (atât idealizat, cât și realist) au simțit mai puțină rușine. E drept că nivelul de anxietate nu a fost redus în grupul care a văzut ambele tipuri de postări, dar diminuarea sentimentului de rușine este un pas important.
Soluția nu este renunțarea completă.
„Nu trebuie să le spunem mamelor că nu pot fi deloc pe rețelele sociale”, a subliniat Kirkpatrick. Cheia stă în diversificarea conținutului consumat.
Cifrele alarmante ale depresiei postnatale
Dincolo de sentimente, cifrele sunt îngrijorătoare. „Există o relație puternică între rușine și depresia postnatală”, spune Kirkpatrick. Iar depresia postnatală a crescut alarmant în SUA în ultimii ani. Conform Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA, rata a fost de șapte ori mai mare în 2015 față de anul 2000. Ultimele date federale arată că una din opt femei care au născut recent raportează simptome de depresie postnatală.
Mai mult, afecțiunile de sănătate mintală reprezintă principala cauză a deceselor legate de sarcină în America, fiind responsabile pentru 23% dintre decesele care au loc între o săptămână și un an după naștere. Sănătatea mintală a mamelor, per total, este în declin din 2016, conform cercetătorilor de la Universitatea din Michigan și Universitatea Columbia.
Ce se poate face concret?
Kirkpatrick sugerează că medicii și terapeuții ar putea oferi îndrumări actualizate, care să includă strategii pentru o utilizare mai sănătoasă a rețelelor sociale. Screening-urile postnatale ar putea include întrebări despre timpul petrecut online (o practică încă rară) și despre schimbările de dispoziție observate după utilizarea platformelor.
O altă idee vizează chiar folosirea acestor platforme într-un mod constructiv. „Ar putea fi benefic, și sper să fac un studiu viitor pe această temă, dacă furnizorii de servicii medicale ar putea utiliza rețelele sociale și ar posta conținut, astfel încât mamele să găsească informațiile acolo unde se află deja, în feed-urile lor”, a concluzionat ea.
