Nu orice bucătărie dintr-o casă veche pornește cu un avantaj. În centrul istoric al Sibiului, o încăpere cu pereți fragmentați, bolți și nișe care păreau greu de folosit a fost transformată într-un spațiu în care o familie numeroasă chiar stă, gătește și mănâncă împreună, nu doar „bifează” o amenajare frumoasă.
În cifre, cheia proiectului stă în două lucruri foarte concrete: o familie cu trei adolescente, pentru care bucătăria era centrul zilei, și o insulă gândită pentru 5-6 persoane, cu plită și cuptor integrate. Asta schimbă complet logica încăperii. Nu mai vorbim despre mobilier pus pe pereți și atât, ci despre un loc care susține ritualurile de zi cu zi, de la gătit împreună până la stat la povești în jurul mesei.
Pentru tine, partea utilă e alta: dacă ai o locuință cu arhitectură veche, cu colțuri ciudate sau deschideri care par o bătaie de cap, proiectul acesta arată că tocmai acele „probleme” pot deveni zone bune de depozitare, lumină sau lucru. Nu trebuie să forțezi spațiul să arate ca unul nou. Mai bine îl citești bine și lucrezi cu ce ai.
Haosul inițial a devenit planul bun al bucătăriei
Tora Miklossy, expert în crearea de strategie pentru amenajarea bucătăriei și autoarea designului, a descris foarte sincer primul contact cu încăperea din Sibiu, județul Sibiu.
„Am descoperit acest spațiu într-o curte interioară a unei case din zona 0 a Sibiului. Pereți fragmentați, spații care păreau de nefolosit, bolți întregi și bolți frânte. Haos!”
Și exact de aici vine lecția care merită păstrată. În loc să lupte cu forma camerei, amenajarea a folosit fiecare particularitate arhitecturală. Zona ferestrei a rămas liberă, ca să intre cât mai multă lumină naturală. Nișa mare a devenit loc pentru frigiderul încorporat și pentru un corp înalt de depozitare. Chiuveta a fost poziționată imediat după boltă. Iar o altă nișă, care fusese cândva o ușă spre altă încăpere, a fost transformată într-un loc pentru electrocasnicele mici.
Aici e și ideea pe care o poți lua direct acasă: înainte să te gândești la culoare sau mânere, uită-te la traseul real din bucătărie. Unde intră lumina. Unde ai nevoie de depozitare înaltă. Unde poți ascunde aparatele pe care le folosești des, dar nu vrei să-ți ocupe blatul.
Insula a fost soluția pentru o familie care chiar folosește bucătăria
Proiectul nu a fost făcut pentru un decor de revistă, ci pentru o familie cu un stil de viață clar. Tora Miklossy a explicat cine sunt oamenii pentru care a gândit spațiul.
„Beneficiarii? O familie cu trei adolescente, toate implicate în procesele din bucătărie. Ritualuri de gătit împreună. O maia veche. Cerințe stricte pentru pâinea doamnei cu această maia.”
Când pornești de la obiceiurile reale ale familiei, deciziile devin mult mai clare. Nu alegi piesa centrală pentru efect, ci pentru folosire. Aici, insula a devenit nucleul camerei. Are 5-6 locuri de luat masa și include plita și cuptorul, ceea ce mută activitatea în mijlocul încăperii și lasă restul zonelor să lucreze pentru depozitare și flux.
Potrivit Casa-gradina, acesta a fost elementul care a legat toată amenajarea. Dacă și la tine bucătăria este locul unde se adună toată lumea, o insulă sau chiar o peninsulă bine dimensionată poate rezolva simultan trei nevoi: blat de lucru, loc de masă și socializare. Mai ales în familiile în care se gătește mult, diferența se simte zilnic, nu doar în poze.
„Elementul forță în acest spațiu este insula cu 5-6 locuri de luat masa, cu plita și cuptorul încorporate aici. Această insulă este cea care a întregit configurarea necesară familiei pentru a-și duce mai departe ritualurile și stilul de viață.”
Verdele salvie încălzește spațiul fără să-l încarce
Vizual, bucătăria merge pe o combinație care a prins foarte bine în ultimii ani: verde salvie și lemn deschis. Nu e o alegere întâmplătoare. Într-un spațiu cu multe linii, goluri și particularități arhitecturale, o nuanță moale ajută camera să pară calmă și coerentă.
Mobilierul este realizat în stil neo-clasic, din MDF vopsit cu fronturi frezate, iar partea contemporană vine din hota suspendată, iluminatul LED, nuanțele metalice ale electrocasnicelor și metalul negru folosit la corpurile de iluminat și la mânere. Rezultatul nu cade nici în rustic, nici în prea rece. Și asta contează mult într-o casă în care bucătăria este una dintre camerele cele mai folosite.
Tora Miklossy a rezumat foarte bine combinația:
„Pentru aspectul neo-clasic am folosit MDF vopsit cu frezare, nuanța de verde salvie alăturată unei texturi de lemn deschise la culoare, dau un aer primitor, cald și totuși modern acestei bucătării.”
Dacă te tentează și pe tine verdele salvie, ideea care funcționează aici este echilibrul. Culoarea nu apare singură, ci este susținută de lemn deschis și de detalii negre, care îi dau contur. Așa obții o bucătărie primitoare, dar care nu pare dulceagă.
Ce merită să iei din proiect dacă ai un spațiu atipic
Chiar dacă nu ai o casă în centrul istoric al Sibiului, sunt câteva idei care merg mai departe de acest proiect. Prima: păstrează liberă zona cu cea mai bună lumină. A doua: folosește nișele pentru funcțiuni clare, nu le trata ca pe goluri incomode. A treia: dacă bucătăria este loc de familie, piesa centrală trebuie să susțină asta concret, nu doar vizual.
Și mai e ceva. Amenajarea aceasta nu încearcă să ascundă complet vârsta clădirii. O pune la treabă. Bolțile, fragmentele de perete și nișele au fost transformate în avantaje funcționale și estetice. Uneori, asta e diferența dintre o renovare care arată bine și una în care chiar îți vine să stai.
În bucătăria din Sibiu, județul Sibiu, centrul vieții de familie a ajuns să fie o insulă pentru 5-6 persoane, cu plită și cuptor încorporate, gândită special pentru seri cu gătit împreună și pâine făcută cu o maia veche.
