Sânzienele sau Drăgaica, 24 iunie 2023. Anual, creștinii ortodocși serbează nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, cunoscut pentru botezul lui Isus în râul Iordan. În tradiția populară, această festivitate este numită Sânziene în Transilvania, iar în Muntenia și Oltenia – Drăgaica. Descoperă în continuare tradițiile și obiceiurile de Sânziene.
Cuprins
Înconjurată de misticism și fascinație, sărbătoarea Sânzienelor este marcată pe 24 iunie, adică duminică. Cu origini într-un vechi cult solar, nu și-a pierdut trăsăturile păgâne, chiar dacă este legată de un important eveniment creștin: nașterea Sfântului Ioan Botezătorul.
Tradițiile din Noaptea de Sânziene, încă respectate, mai ales în Maramureș și în nordul Ardealului, evidențiază remarcabila perpetuare a tradiției populare românești, mult mai veche decât istoria. În ceea ce urmează, veți descoperi povestea Sânzienelor, explicată pentru Formula As de un expert în etnografie și folclor.
Povestea Sânzienelor
Când Reskynthis – suprema preoteasă a Soarelui și tânăra suverană – a pătruns în Lumea Umbrelor, durerea de neconceput a soțului ei, împăratul Ion, marele preot al Lunii, a fost coplesitoare. Suferința împăratului a fost atât de profundă încât a abandonat palatul și sceptrul, refugiindu-se în munți pentru a medita, un comportament fără precedent în tradițiile indigene. Legendele ne spun că a coborât în Tărâmul de dincolo, implorând zeii să-i returneze soția. Se mai spune că ar fi reușit să o readucă aproape de Lumea Albă, dar a pierdut-o în ultimul moment. De la acel moment, Reskynthis a fost cunoscută și sub numele de Eurydike, sau „Readusa”.
Noua supremă preoteasă a Soarelui a fost desemnată Salonai, sora mai mică a lui Eurydike. Legea locală impunea ca împăratul rămas văduv să se căsătorească cu Salonai. Dar acesta, ghidat de o nouă lege divină, a refuzat. Tradiția cerea de asemenea ca marele preot al Lunii să celebreze anual, cu marea preoteasă a Soarelui, hierogamia – adică „nunta sfântă”, pentru a asigura fertilitatea pământului – dar împăratul a refuzat și această ceremonie sacrală, care presupunea actul sexual.
Acest affront a mâniat atât de mult pe restul preoteselor încât acestea l-au căutat pe împărat în munți, l-au găsit și i-au tăiat capul, pe care l-au aruncat în râul din apropiere.
Formidabilele preotese erau cunoscute și sub numele de Amazones („Femei Frumoase”), Sintiana („Femei Fermecate”), Zantiala („Doamnele Soarelui”) și Mainades („Dansatoare”). Ele au curățat păcatul prin grija și educația pe care le-au oferit-o copiilor mici ai lui Ion-Orpheus și Eurydike, Musaius și Maria.
Ajuns împărat, Musaius, numit și D-Ion-Ysos, adică „Fiul lui Ion”, le-a reabilitat și a asigurat supraviețuirea ordinului lor sacru, care fusese amenințat cu desființarea de către adepții lui Ion-Orpheus. Ele au acceptat chiar noua lege divină promovată de împărat și s-au luptat pentru a o impune. De la acea dată, au fost asociate cultului marelui profet, iar festivalul lor era sărbătorit în ziua nașterii acestuia, la solstițiul de vară, mai ales că ele slujeau Soarelui.
De la geto-daci, Sintienele au fost incluse în mitologia și folclorul nostru sub numele de Sânziene, Frumoase, Minunate, Doamne, Drăgaice și altele. În „Descrierea Moldovei”, Dimitrie Cantemir scrie despre Ziua Sânzienelor: „Acesta este numele Sfântului Ioan Botezătorul. Ei (moldovenii) cred că în ziua când se prăznuiește acest sfânt, Soarele nu-și urmează traseul obișnuit, ci își face drumul într-o linie tremurată.
Din acest motiv, toți țăranii moldoveni se trezesc în acea zi înainte de zori și privesc cu atenție la răsăritul Soarelui. Cum ochii nu pot suporta prea mult timp această lumină și încep să tremure din cauza ei, ei atribuie această tremurătură Soarelui, și se întorc bucuroși acasă, după ce au făcut această încercare.”
Din ceremonialul alegerea preotesei supreme a Soarelui, căreia tracii îi spuneau Thraekidica („Binecuvântată”), românii au moștenit tradiția numită Drăgaică. Tot în „Descrierea Moldovei”, Cantemir scrie despre această tradiție: „După cum se pare, ea este asociată cu zeița Ceres. Căci în acel timp al anului când încep să se coacă recoltele, toate fetele țăranilor din satele învecinate se adună și aleg cea mai frumoasă dintre ele, pe care o numesc Drăgaica.
O poartă în procesiune prin câmpuri cu mare fast, o împodobesc cu o cunună țesută din spice și cu multe panglici colorate și îi dau cheile de la lădițele cu grâne. Drăgaica împodobită astfel se întoarce de la câmp la casă, cu mâinile întinse și cu panglicile fluturând în vânt, ca și cum ar zbura, și parcurge toate satele de unde s-au adunat oamenii pentru a o sărbători, cântând și jucând împreună cu toate prietenele ei de joc, care o numesc deseori sora și conducătoarea lor în cântecele lor ingenioase.
Fetele din Moldova doresc ardent să aibă parte de această onoare rurală, deși în cântecele lor spun mereu, conform tradiției, că fata care a jucat rolul Drăgaicăi nu se poate căsători decât după trei ani.”
Tradiţii şI obiceiuri de Sânziene
În ajunul Sânzienelor, pe măsură ce se lasă seara, fetele dornice să se căsătorească se întâlnesc cu tinerii care aspiră la căsătorie. Băieții își pregătesc focurile, încing flăcări și le rotesc în direcția în care Soarele se așterne, exclamând:
Du-te Soare, vino Lună,
Sânzienele îmbună,
Să le crească floarea floare,
Galbenă, mirositoare;
Fetele să le adune,
Să le prindă în cunune,
Să pună la pălărie
Struţuri pentru cununie;
Boabele să le răstească,
Până-n toamnă să nuntească!
Fetele se grăbesc să adune flori de Sânziene (sau Drăgaică), din care își țes cununi. Cu aceste cununi se întorc în sat și le aruncă peste case; dacă cununile se prind de hornuri, se consideră că fetele se vor căsători în același an. A doua zi, la primele raze ale zorilor, grupurile de tineri străbat satele, având înfipte în pălării ramuri de sânziene, ca semn că cununile de flori au rămas agățate pe hornurile caselor fetelor care le-au captat interesul. Ei țipă și strigă:
Du-te Lună, vino Soare,
Că tragem la-nsurătoare;
Cununile neursite
Zac sub hornuri azvârlite.
Până-n \”miezi, cu steagu-n frunte,
Trec feciorii după slute,
C-alde alea nedirese
Nu vor să fie mirese.
Vrăji, leacuri, descântece de Sânziene
Se crede că în noaptea de Sânziene, feriga înflorește, iar floarea sa luminoasă este păstrată pentru a fi folosită în magii, incantații și remedii.
Ritualuri șI tradiții de Sânziene.
Se spune că Sânzienele pot provoca furtuni, grindină și distrug recoltele.
Sânzienele, spre deosebire de iele, sunt spirite binevoitoare, care se plimbă noaptea și oferă puteri oamenilor, animalelor și plantelor.
„Oamenii prepară ceai din sânziene și îl beau, le dau animalelor flori de sânziene să mănânce, pentru a fi protejate de boli”, explică etnologul maramureșean Janeta Ciocan.
Cei care nu le onorează pe Sânziene, adică cei care nu le culeg, nu împletesc cununi și nu le aruncă peste casă sau nu respectă alte tradiții specifice, își atrag pedepse din partea acestor „zâne” bune. În acest caz, Sânzienele pot provoca furtuni, grindină și pot distruge recoltele.
Fetele se rostogolesc goale în roua dimineții
În Maramureș, fetele nemăritate obișnuiau să se spele dimineața, în roua de sânziene, pentru a avea copii.
„Fetele dezbrăcate se rostogolesc în iarbă pentru a fi fertile”, adaugă etnologul. Și femeile se spală în apă curgătoare pentru a se curăța în onoarea acestei sărbători. Nu oricine are permisiunea de a culege această plantă, doar copiii și femeile care au ajuns la menopauză. Altfel, plantele își pierd puterea. În noaptea de 23 spre 24 iunie, fetele nemăritate își pun la căpătâi flori de sânziene, în speranța că își vor visa perechea.
Cununa peste casă arată cât vei trăi
După culegerea lor, florile de Sânziene sunt împletite și aruncate peste case.
„Cununile care se prind pe acoperiș, la înălțime, indică faptul că persoanele care le-au aruncat vor avea o viață lungă. Cele care ajung în partea de jos a acoperișului sugerează o viață mai scurtă. Iar cununile care cad de pe acoperiș presagesc un sfârșit apropiat pentru cei care le-au aruncat”, adaugă etnologul.
În Maramureș, există un obicei conform căruia florile de sânziene sunt împletite în formă de cruce, duse la biserică pentru a fi sfințite, iar apoi sunt plasate la intersecțiile de drumuri (pe drumurile de la periferia satului, unde se află terenurile agricole ale localnicilor) pentru a binecuvânta recoltele.
Previziuni de noroc
Gospodarii încearcă să prezică ce noroc vor avea cu animalele lor prin intermediul florilor de Sânziene. În seara dinaintea sărbătorii, ei atârnă cununi de Sânziene în colțul casei orientat către răsărit și, dacă a doua zi găsesc păr de la anumite animale sau puf și pene de la păsări în coronițe, consideră că anul va fi prosper, în special pentru acestea.
Ritualuri și practici magice
Florile culese în ziua de Sânziene, împletite în coronițe sau legate în forma unei cruci, sunt duse la biserică pentru a fi sfințite și sunt păstrate pentru diverse rituri magice.
Pentru a îndepărta spiritele nefaste, se aprind focuri în care se aruncă substanțe cu miros puternic, se sună din bucium și se strigă în jurul flăcărilor.
Sânzienele sau „Tăcerea Cucului”
Sărbătoarea Sânzienelor este cunoscută în folclor și ca „Tăcerea Cucului”. Se crede că dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, vara va fi aridă.
Pentru a fi sănătoși și a avea succes în muncă, la începutul sezonului de seceriș, oamenii se încing peste șolduri cu tulpini de cicoare.
Pentru a fi atrăgătoare pentru tinerii bărbați, fetele își spală capul, în această zi, cu infuzie de pelin. Pentru a se vindeca de boli, fetele și femeile se scaldă în ape curgătoare.
Ce NU ai voie să faci de Sânziene!
Dacă oamenii nu celebrează așa cum trebuie, Sânzienele se înfurie, devenind asemănătoare cu temutele Iele sau Rusalii. Sânzienele își pedepsesc pe femeile care nu sărbătoresc corespunzător ziua de 24 iunie, afectându-le vocea.
Bărbații nu sunt scutiți. Pe cei care au jurat fals vreodată, sau au făcut rău în alt mod, îi așteaptă pedepse teribile, Sânzienele fiind cunoscute ca fiind foarte apreciative ale justiției.
Cel care nu respectă Sânzienele, poate avea de suferit numeroase nenorociri: cel care se spală, coase sau mătură în acea zi poate muri lovit de trăsnet.
Semnul care-ţi arată că vei avea parte de NOROC tot anul
Dacă se întâmplă să observi o furnică roșie în ziua de Sânziene, înseamnă că vei avea mult noroc. Iar dacă vei descoperi o furnică în portofel, nu-i face rău, deoarece îți va aduce prosperitate financiară.
Comemorarea celor decedați
Pentru comemorarea celor decedați, se organizează mese în memoria lor și se plasează flori aromate pe morminte.
Conform credinței populare, la miezul nopții de Sânziene, Cerurile se deschid.
