Românii și pericolul uriaș al AI-ului folosit pe ascuns la birou

Marea deconectare: Angajații folosesc, șefii ignoră

Peste trei sferturi dintre angajații din România care lucrează la birou folosesc deja unelte de inteligență artificială pentru a-și face treaba mai repede, arată cele mai recente studii. Problema? Majoritatea o fac fără știrea sau acordul angajatorului, într-o zonă gri care expune companiile la riscuri masive de securitate și conformitate. Fenomenul, cunoscut la nivel global drept „Shadow AI”, creează o prăpastie uriașă între inovația de la firul ierbii și strategiile oficiale ale firmelor, care par blocate într-o altă realitate. În timp ce angajații experimentează cu platforme generative pentru a scrie emailuri sau a analiza date, factorii de decizie din România încă dezbat dacă să investească în modernizarea infrastructurii IT de bază.

Această deconectare este vizibilă în cifre. Un studiu realizat de Censuswide pentru Revolut Business la începutul lui 2026 arată că dezvoltarea capacităților de inteligență artificială se află abia pe locul șase în topul priorităților de investiții pentru companiile românești, cu doar 11% din opțiuni. Banii se duc, în schimb, spre modernizarea infrastructurii IT (19%) și vânzări (16%). Practic, în timp ce angajații au adoptat deja AI la scară largă, conducerile multor firme încă se pregătesc să construiască „fundația digitală”. Aproape jumătate dintre angajații care folosesc AI pe ascuns recunosc că ar continua să o facă chiar dacă angajatorul le-ar interzice explicit, semnalând o schimbare de comportament pe care politicile interne nu o mai pot controla.

De ce bat companiile pasul pe loc?

Întârzierea companiilor în a reglementa folosirea AI nu este cauzată, paradoxal, de limitări tehnologice. Doar 15% dintre manageri indică sistemele IT învechite ca fiind un obstacol major. Adevăratele bariere sunt umane și strategice. Cea mai mare problemă, menționată de 31% dintre factorii de decizie, este lipsa unei strategii clare de integrare a AI, asumată la nivel de conducere. Pe locul doi se află dificultățile de a gestiona schimbarea în rândul angajaților (21%), multe companii confruntându-se cu rezistență internă la adoptarea noilor tehnologii impuse oficial.

RecomandăriVestea trista care schimba istoria filmului. Femeia geniala din spatele succesului uriaș s a stins

Viteza cu care apar noi unelte AI depășește cu mult capacitatea unei companii de a dezvolta politici robuste de confidențialitate, corectitudine și responsabilitate. Tehnologia poate fi testată în câteva zile, dar crearea unui cadru de guvernanță durează luni. Acest decalaj lasă angajații să folosească software fără a ști clar ce au voie și ce nu, în timp ce managementul subestimează complexitatea riscurilor. Mulți presupun că politicile IT sau de HR existente sunt suficiente, ignorând că AI introduce vulnerabilități complet noi.

„Companiile românești sunt pragmatice: nu poți construi pe o fundație slabă. Însă multe dintre frustrările legate de procesele depășite pot fi rezolvate rapid cu instrumentele financiare digitale actuale, care automatizează munca manuală și reduc birocrația”, a declarat Iulian Boia, Manager Vânzări Revolut Business în România.

Riscuri pe bandă rulantă, de la date la discriminare

Utilizarea necontrolată a inteligenței artificiale deschide o cutie a Pandorei plină de pericole. Cel mai presant este cel al securității datelor. Între martie 2023 și martie 2024, cantitatea de date corporate introduse în unelte AI a explodat cu 485%. Mai alarmant, ponderea datelor sensibile din aceste informații aproape s-a triplat, de la 10,7% la 27,4%. Angajații care încarcă rapoarte confidențiale sau informații despre clienți în platforme externe, neverificate de departamentul IT, riscă breșe de securitate, furt de proprietate intelectuală și încălcări ale regulamentului GDPR.

RecomandăriAdio machiajului plictisitor. Trucurile folosite de creatoarea lookurilor din serialul fenomen

Un alt risc major, documentat pe larg într-un document de lucru publicat de OCDE încă din 2024, este cel legat de prejudecăți și discriminare. Sistemele AI, antrenate pe seturi de date existente, pot reproduce și amplifica stereotipurile umane. De exemplu, un algoritm de recrutare antrenat pe profilurile managerilor existenți (majoritatea bărbați cu studii economice) ar putea exclude automat candidați valoroși cu alte profiluri, perpetuând lipsa de diversitate. Fără audituri regulate și echipe de implementare eterogene, companiile riscă să ia decizii inechitabile fără măcar să realizeze.

Pe lângă riscurile tehnice, apar și cele legate de sănătatea angajaților. Studiul OCDE a relevat noi factori de stres: presiunea constantă a performanței monitorizate de algoritmi, anxietatea generată de decizii automate și lipsa de transparență. Dispariția sarcinilor de rutină, care ofereau angajaților un „moment de respiro”, și scăderea interacțiunii umane pot afecta negativ sănătatea mentală. Fără un cadru clar, nu este definit nici cine răspunde pentru erorile generate de AI, lăsând un vid de responsabilitate între dezvoltator, furnizor și utilizator.

Politici clare sau haos controlat?

Soluția nu este interzicerea completă a inteligenței artificiale, o măsură oricum greu de aplicat. Companiile care vor avea succes sunt cele care tratează guvernanța AI ca pe un proces viu, nu ca pe un document static. Primul pas este crearea unei politici de utilizare responsabile, care să definească explicit ce unelte sunt permise, ce tipuri de date pot fi folosite și cine este responsabil pentru rezultate. Transparența este esențială: angajații trebuie să știe când interacționează cu un sistem AI și cum sunt luate deciziile automate care îi afectează.

RecomandăriSurpriza sezonului pentru garderoba ta. Accesoriul uriaș care schimba complet regulile modei

Implicarea angajaților în crearea acestor reguli este crucială pentru a reduce tentația de a folosi unelte „din umbră”. Înțelegând de ce folosesc anumite aplicații, departamentul IT poate identifica lacunele din oferta de software a companiei și poate oferi alternative sigure și aprobate. În mod paradoxal, „Shadow AI” poate funcționa ca un semnal de alarmă, arătând managementului unde soluțiile interne nu mai fac față nevoilor reale ale echipelor.

În final, liderii trebuie să fie vizibili în modelarea și susținerea acestor politici, transformând guvernanța dintr-o barieră percepută într-un „facilitator al inovației responsabile”, după cum subliniază experții. Alegerea pentru companiile din România nu este dacă se vor confrunta cu impactul AI, ci cum o vor face: proactiv, prin reguli clare, sau reactiv, gestionând crizele pe măsură ce apar.