Da, îți poți evalua riscul de demență cu un test ridicol de simplu. Nu e nicio păcăleală. Un neurolog cunoscut susține că o verificare rapidă a forței din pumni, una care îți ia mai puțin de un minut, poate scoate la iveală informații cheie despre starea creierului tău.
Neurologul Baibing Chen, specializat în neurologie și epileptologie, a detaliat totul într-un clip pe Instagram, preluat de Mirror. El a explicat că testul indică o legătură „inseparabilă” între sănătatea creierului și forța generală. Nu e un diagnostic, clar. Dar le dă medicilor o „fereastră” prin care pot vedea dacă ceva scârțâie.
De ce un test al mâinii spune ceva despre creier?
Logica e mai adâncă. Nu, mâinile slabe nu *cauzează* demența. E altceva la mijloc. Dr. Chen o spune direct: „Unul dintre cei mai simpli și puternici markeri fizici pe care îi aveți pentru îmbătrânirea creierului și riscul viitor de demență este forța de prindere”. Practic, forța cu care strângi pumnul e o oglindă a comunicării dintre creier și corp.
RecomandăriTestul de urină poate indica riscul de demențăPare logic, de fapt.
„Creierul tău trebuie să coordoneze nervi, mușchi, senzații, sincronizare și flux sanguin doar pentru a-ți strânge mâna, iar atunci când acest sistem nu este la fel de puternic, reflectă adesea o reziliență generală mai scăzută a creierului”, completează medicul. Schimbările astea apar lent, pe furiș. Pentru anumite tipuri de demență, cum ar fi cea vasculară sau boala cu corpi Lewy, slăbiciunea motorie poate fi un semn care apare chiar înaintea pierderilor de memorie asociate cu Alzheimer.
„Scap lucrurile din mână”. Semnele subtile pe care le ignorăm
Oamenii nu merg la doctor să se plângă că nu mai au forță în mână. Nu așa funcționează. Ei descriu problema altfel. Sună familiar? Dr. Chen dă exemple din cabinetul său: „Pacienții nu vin la mine spunând ‘forța mea în mână e slabă’. Ei spun lucruri precum ‘scap lucrurile mai des’, ‘îmi obosesc mâinile mai repede’ sau ‘mă simt mai lent făcând lucruri de zi cu zi’.”
RecomandăriRiscul de osteoporoza creste dupa 30 de ani. Ce spun medicii despre testul DEXAAcestea sunt semnalele reale. Dar fără panică. Neurologul e clar pe acest punct: „Mulți oameni cu o forță de prindere slabă nu dezvoltă niciodată demență”. Testul e un simplu indicator, nu o condamnare.
Cum poți face testul acasă, fără echipament special
Poți face testul chiar acum. Nu-ți trebuie echipament scump. Găsește o minge de tenis. Sau una anti-stres. E de ajuns. Pașii sunt extrem de simpli:
- Stai așezat confortabil, cu spatele drept și picioarele pe podea.
- Întinde brațul în față.
- Strânge mingea în mână cât de tare poți.
- Încearcă să menții strânsoarea maximă între 15 și 30 de secunde.
- Repetă de trei ori cu fiecare mână și notează cât timp ai reușit să menții presiunea.
Urmărind acești timpi periodic, poți sesiza orice scădere a forței tale.
RecomandăriAvertisment pentru romani. Cele 5 greseli zilnice care cresc riscul de dementaCe spun studiile: Scăderea forței cu 5 kg crește riscul cu până la 20%
Nu sunt doar vorbe. Cifrele din studii confirmă totul. O cercetare masivă, pe peste 190.000 de adulți din UK Biobank, a tras o concluzie clară: o scădere a forței de prindere cu doar cinci kilograme vine la pachet cu un risc de demență mai mare cu 12% până la 20%. Forța scăzută la 40-70 de ani se leagă frecvent de un declin cognitiv un deceniu mai târziu. Coincidență? Puțin probabil. Oamenii din grupul cel mai slab (ultimii 20% ca forță) prezintă un risc șocant, cu 72% mai mare, de a face demență față de cei din grupul cel mai puternic. Ca idee, pragurile de risc măsurate cu un dinamometru sunt pe la 22 kg forță pentru bărbați și 14 kg pentru femei.
