Tocmai am ascultat discul Champagne for Gypsies al lui Bregovic. Un c@cat! Goran Bregovic s-a indepartat de compozitiile geniale de pe Ederlezi, Arizona Dream sau Underground nu doar ca timp, ci si ca forta muzicala.
Pare o ultima incercare disperata de a-si asigura cateva concerte in tari latine, balcanice sau sud-europene. Cum? A invitat pe fiecare piesa a albumului cate un artist din zonele astea. De exemplu, ca sa fie sigur ca am inteles ca are prieteni la noi in tara, l-a invitat pe Florin Salam, nu pe una, ci pe DOUA piese!
Nu credeam ca voi ajunge vreodata sa spun asta, dar Goran Bregovic ni-l strica pe Salam. Nu ma dau pe spate dupa muzica lui Salam (desi eu chiar ii recunosc valoarea artistica), dar, traind intr-o tara in care manelele te lovesc la fiecare colt de strada sau de apartament, pot spune cu mana pe inima ca Florin poate canta mult mai bine decat a fost pus sa o faca aici.
Practic, pe piesele Hopa Cupa si Omule, Bregovic nu l-a folosit la adevarata lui valoare si l-a scos p-al nostru in lumea larga asa, cantand la capacitatea lui minima. E ca si cum ai vrea sa promovezi tenisul romanesc in lume cu un Horia Tecau fara picioare, cu o Simona Halep legata…
CONTINUAREA PE BOGDANNICOLAI.RO
