Femeile nu au încredere în AI. Punct. Un studiu amplu realizat de Northeastern University pe circa 3.000 de persoane din SUA și Canada a scos la iveală o diferență de percepție care dă de gândit: rata de adoptare a instrumentelor de inteligență artificială în rândul femeilor e cu aproximativ 25% mai mică decât la bărbați.
Cuprins
Potrivit datelor publicate de Mediafax, care citează Euronews, explicația nu ține de competențe tehnice. Nici de lipsa interesului. Ține de ceva mult mai pragmatic: riscul. Și de cine îl suportă cel mai des.
Prudență sau intuiție corectă?
Cercetarea publicată în revista științifică PNAS Nexus a identificat doi factori principali care explică scepticismul feminin: toleranța la risc și expunerea concretă la consecințele negative ale tehnologiei.
Experimentele din studiu spun totul. Li s-a oferit participanților o alegere simplă: un câștig garantat de 1.000 de dolari sau o șansă de 50% de a obține 2.000 de dolari. Sau nimic. Femeile au preferat varianta sigură mult mai des decât bărbații. Aplicată la inteligența artificială, această prudență se traduce într-o concluzie directă: femeile au fost cu aproximativ 11% mai înclinate să considere că riscurile AI depășesc beneficiile.
Ironia? Tocmai această precauție ar putea fi justificată de realitate.
Deepfake-uri și joburi pierdute
De la deepfake-uri cu conținut sexual până la automatizarea locurilor de muncă, unele dintre cele mai problematice consecințe ale inteligenței artificiale au afectat disproporționat femeile. Nu e paranoia. E experiență directă.
Studiul subliniază un detaliu economic pe care mulți îl ignoră: femeile lucrează mai frecvent în domenii vulnerabile la automatizare sau în posturi care pot fi ușor completate de sisteme AI. Asistență administrativă. Servicii pentru clienți. Introducere de date. Toate sunt în prima linie.
„Consecințele pe termen lung ale AI rămân incerte, iar femeile sunt mai vulnerabile la aceste schimbări”, arată autorii cercetării.
Când certitudinea schimbă totul
Partea interesantă vine acum. Diferențele de gen nu sunt fixe. Dispar aproape complet într-o situație specifică: când incertitudinea e eliminată din ecuație.
Analiza răspunsurilor deschise din chestionare a relevat un tipar clar. Când beneficiile AI pentru locurile de muncă erau prezentate ca sigure, nu ca posibile, atât femeile cât și bărbații reacționau pozitiv. Ba chiar, femeile cu toleranță mai mare la risc manifestau niveluri de scepticism aproape identice cu cele ale bărbaților.
„Când femeile sunt sigure de efectele AI asupra ocupării, diferența de gen în susținerea AI dispare”, explică Beatrice Magistro, coautoare a studiului.
Nu femeile sunt problema. Incertitudinea e.
Ce cer cercetătorii de la decidenți
Autorii studiului nu s-au oprit la constatări. Au venit și cu recomandări concrete pentru cei care elaborează reglementări în domeniul inteligenței artificiale.
Pe lista lor: măsuri mai ferme împotriva pierderii locurilor de muncă cauzate de automatizare, mecanisme de compensare pentru persoanele afectate și acțiuni clare pentru reducerea biasului de gen din sistemele AI.
Un alt detaliu care contează: femeile reprezintă sub un sfert din specialiștii AI la nivel global. Asta înseamnă că tehnologia e construită predominant de bărbați, pentru perspective care nu reflectă neapărat nevoile tuturor utilizatorilor. Coincidență?
Scepticismul feminin față de inteligența artificială nu e irațional. E un semnal de alarmă pe care decidenții ar face bine să-l asculte.
