Oboseala psihică nu înseamnă mereu doar o săptămână grea la birou sau prea multe lucruri de făcut acasă. Profesorul Vlad Ciurea, neurochirurg, atrage atenția că un creier suprasolicitat, ținut prea mult între stres, multitasking, somn puțin și stat în fața ecranelor, poate ajunge într-o zonă în care semnalele de alarmă sunt ignorate exact când ar trebui luate foarte în serios.
Concret, simptome precum durerile de cap, amețelile, tulburările de memorie, dificultățile de concentrare, iritabilitatea, starea de epuizare, apatia și tristețea nu ar trebui tratate automat ca „normalitatea” unei perioade aglomerate. Iar când apar tulburări de vorbire, de vedere, de echilibru, slăbiciune pe o parte a corpului, imposibilitatea de a sta în picioare sau senzația că o mână nu mai poate fi controlată, este vorba despre urgență medicală și trebuie sunat imediat la 112.
Creierul obosește din lucruri pe care multe dintre noi le facem zilnic
Aici e partea care chiar merită luată personal. Nu vorbim doar despre fumat sau alcool, ci despre un stil de viață care pune presiune continuă pe sistemul nervos: lipsa somnului, stresul constant, lucrul sub presiune, termenele-limită, graba de a face mai multe lucruri în același timp și timpul excesiv petrecut pe dispozitive electronice.
Profesorul Vlad Ciurea spune direct:
„Sunt o serie de factori care obosesc creierul și de care tinerii noștri nu țin cont. Cum ar fi: tutunul, alcoolul, internetul, suprasolicitarea nervoasă, lucrul sub presiune, termenele-limită, graba de a face mai multe lucruri în același timp, agitația.”
Dacă rutina arată așa, creierul nu primește aproape deloc pauză reală. Iar folosirea excesivă a dispozitivelor electronice, plus schimbarea permanentă a atenției între activități, cresc oboseala mentală, scad capacitatea de concentrare și pot strica somnul din cauza notificărilor constante și a timpului petrecut pe rețelele sociale.
Pentru o femeie care împarte ziua între job, familie, cumpărături, mesaje, liste și multe ferestre deschise în cap în același timp, semnalul util este simplu: multitasking-ul nu este doar obositor, ci devine un factor de presiune repetată asupra creierului.
Mops German ETS 350 mmCumpără-55%
Mini Drujba electrica cu 2 acumulatori 48V, 180cm, ungere lant, valiza transport, Campion CMP1798Cumpără-49%
Aparat de sudura tip Invertor cu sarma 510A, MMA/MIG/MAG (TIG LIFT optional) *CABLU SUDURA 2M*, afisaj digital, ventilat, URAL MASH IGBT TEHNOLOGY ULTRA HYBRID CumpărăFumatul și alcoolul nu lovesc doar „în general”, ci chiar în vasele care hrănesc creierul
Uneori, riscurile sunt tratate prea vag. Aici, legătura este foarte concretă. Fumatul nu afectează doar plămânii, ci și vasele de sânge care alimentează creierul. Poate contribui la apariția cheagurilor și a aterosclerozei. Asta înseamnă că problema nu rămâne la nivel de obicei prost, ci ajunge în circulația care hrănește creierul.
Și alcoolul are un efect direct asupra celulelor nervoase. Potrivit CSID, profesorul Vlad Ciurea explică faptul că alcoolul influențează metabolismul celulei nervoase și poate contribui la creșterea tensiunii arteriale și a riscului de accident vascular cerebral, mai ales când se adaugă și alți factori de risc.
„Alcoolul modifică metabolismul celulei nervoase și, evident, nu îi face bine.”
Dacă peste alcool se așază și somn puțin, și stres, și tensiune arterială necontrolată, tabloul devine și mai greu pentru organism.
Semnul care schimbă tot este trecerea de la oboseală la urgență
Poate cea mai puternică frază din avertismentul său este aceasta:
„De la creier obosit la AVC poate fi doar un pas.”
Nu e o formulare de speriat, ci una de recunoscut la timp. Pentru tine, asta înseamnă să nu amâni dacă apar semnele clare de AVC: vorbire afectată, vedere afectată, probleme de echilibru, slăbiciune pe o parte a corpului, imposibilitatea de a sta în picioare sau senzația că o mână nu mai poate fi controlată. Aici nu se așteaptă „să treacă”. Se sună la 112.
Iar dacă nu sunt simptome de urgență, dar există frecvent dureri de cap, amețeli, uitare, concentrare slabă și iritabilitate, mesajul este să nu le normalizezi la nesfârșit doar pentru că programul e plin.
Ce poți face, realist, ca să reduci suprasolicitarea creierului
Vestea bună este că soluțiile indicate sunt simple și țin mai mult de repetiție decât de perfecțiune. Sănătatea creierului poate fi susținută prin somn de 7-8 ore pe noapte, alimentație echilibrată, hidratare adecvată, mișcare regulată, socializare și învățare continuă.
Dacă vrei să traduci asta într-o rutină posibilă, lista arată așa: încearcă să protejezi cele 7-8 ore de somn, fă zilnic plimbări de minimum 30 de minute, redu perioadele de multitasking și lasă telefonul mai departe de tine când ai nevoie de concentrare sau înainte de culcare. Nu e un „detox digital” spectaculos, dar e exact tipul de gest repetat care scade oboseala mentală.
La masă, accentul cade pe fructe, legume, cereale integrale, pește și acizi grași Omega-3. Profesorul Alexandru-Vlad Ciurea a mai vorbit anterior și despre trei piloni pentru memorie, concentrare și longevitate: somnul de 7-8 ore, reducerea stresului prin ieșirea din multitasking și o alimentație bogată în acizi grași nesaturați și proteine, alături de socializare. Asta completează bine avertismentul actual: nu doar eviți riscuri, ci îți și susții creierul zi după zi.
Un control banal poate conta mai mult decât crezi
Mai este un pas care se amână des, deși are legătură directă cu prevenția: controalele medicale regulate. Tensiunea arterială, glicemia, colesterolul și ritmul cardiac sunt esențiale în prevenirea bolilor cardiovasculare și în reducerea riscului de accident vascular cerebral.
Dacă ai tot spus că „ajungi și la analize”, aici este motivul practic să nu mai lași pe mai târziu. Oboseala creierului nu se rezolvă doar cu un weekend liber, mai ales când peste ea stau factori care țin de circulație, tensiune sau stil de viață.
Primul pas util, chiar de săptămâna asta, poate fi unul foarte simplu: mai puțin multitasking, 30 de minute de mers pe jos în fiecare zi și un control pentru tensiune, glicemie, colesterol și ritm cardiac.
