La Buzău se duce o luptă tăcută pentru istorie. Un dușman invizibil, format din dăunători microscopici, amenință zeci de mii de piese de patrimoniu. Răspunsul a venit sub forma unei tehnologii de vârf, care a pornit o masivă operațiune de salvare. Anunță Agerpres.
Cuprins
Aproximativ 40.000 de piese de artă, obiecte etnografice și bunuri istorice de la Muzeul Județean Buzău vor fi supuse unui proces de decontaminare. Miza e uriașă. Mai ales pentru cărțile vechi, extrem de vulnerabile. Potrivit Agerpres, instituția a intrat în posesia unui echipament special de tratament prin anoxie, o piesă rară în peisajul muzeal din România.
Arma secretă a muzeului: cum funcționează aparatul de 142.000 de lei
Soluția pare desprinsă din filmele SF. Dar e cât se poate de reală. Este o metodă non-invazivă, care lasă intacte obiectele fragile. Directorul Muzeului Județean Buzău, Daniel Costache, a explicat mecanismul. „Într-o cameră etanșă, unde se pun obiectele, instalația aparatului scoate oxigenul introducând un gaz inert pe care îl extrage din aer, din interior, făcând astfel ca, în lipsa oxigenului, toate macro și microorganismele care pot aduce daune materialelor organice să moară.”
Procesul e lent, dar sigur. Un ciclu de tratament durează între două și trei săptămâni, timp în care obiectele stau închise ermetic. Însă nu orice poate fi tratat. Metoda funcționează doar pe materiale organice. „Putem trata doar obiecte din lemn, fel de fel de textile, bumbac, lână,” a precizat Costache. Totul este supravegheat digital, cu un soft care transmite în timp real parametrii și se asigură că nivelul de oxigen scade suficient pentru a elimina orice formă de viață dăunătoare.
De la artă la cărți de secol XVII: ce comori intră în „camera de tratament”
Planul este ambițios. Conducerea muzeului și-a propus ca, până la sfârșitul anului 2027, toate bunurile de patrimoniu expuse riscului să fie tratate. Proiectul vizează colecții întregi, de la secțiile Artă și Istorie, până la cea de Etnografie.
Prioritatea absolută? Biblioteca. Acolo pândesc cele mai mari pericole. Hârtia veche este un mediu ideal pentru dăunătorii microscopici care o pot distruge iremediabil. Ironia sorții… cele mai valoroase piese sunt și cele mai fragile.
„Evident, pentru că acolo se înregistrează cele mai multe astfel de atacuri, vom trata și Biblioteca Muzeului Județean Buzău, care deține bunuri de valoare bibliofilă,” a explicat directorul instituției.
Cărțile vechi, cele mai sensibile la atacul dăunătorilor
Vorbim despre volume care au supraviețuit secolelor întregi. „Avem cărți de la sfârșit de secol XVII-XVIII,” a adăugat Daniel Costache. O parte dintre acestea se află deja într-un proces complex de restaurare la Muzeul Brăilei „Carol I”, urmând să se întoarcă la Buzău în vara anului 2026, gata pentru a fi securizate prin noua metodă.
O atenție deosebită va fi acordată unui lot de aproximativ 40 de exemplare de interes național. Ce s-ar întâmpla fără această intervenție? Răspunsul e simplu: istoria s-ar pierde, filă cu filă. „Este vorba despre carte bisericească, pentru că era cea mai des întâlnită în epocă și aici vorbim de tetraevangheliere, vorbim de Biblie, în general carte folosită în practicile bisericești,” a detaliat Costache.
O investiție pentru viitor: Buzăul, în elita muzeelor din țară
Achiziția nu a fost una ieftină. Aparatul a costat peste 142.000 de lei, sumă acoperită integral din fondurile proprii ale muzeului. Investiția plasează instituția buzoiană într-un grup restrâns de muzee din România care dețin această tehnologie modernă de protejare activă a patrimoniului.
Prin această inițiativă, Muzeul Județean Buzău nu doar că își conservă propriile comori, ci face un pas uriaș în asigurarea transmiterii lor către generațiile viitoare. O bătălie câștigată împotriva timpului și a degradării, care demonstrează că tehnologia modernă poate fi cel mai bun aliat al istoriei.
