Un studiu recent realizat de cercetătorii de la Universitățile din Pennsylvania și Akron, SUA, a aruncat o lumină nouă asupra modului în care alegem ce și cât să mâncăm, sugerând că aceste alegeri pot fi influențate semnificativ de sexul persoanelor alături de care ne aflăm la masă.
În cadrul studiului, cercetătorii au examinat obiceiurile alimentare ale unor grupuri mixte, compuse din bărbați și femei, precum și ale grupurilor de un singur sex. Au fost colectate date despre cantitatea și tipul de mâncare consumată, precum și despre contextul mesei.
Rezultatele au arătat că, în grupurile mixte, femeile au tendința de a mânca mai puțin, semn că se simt judecate în funcție de numărul de calorii și de cantitatea de mâncare consumată. Se pare că acest comportament este motivat de dorința de a părea mai feminine în prezența bărbaților.
Într-un mod similar, bărbații au tendința de a mânca mai mult atunci când sunt în prezența femeilor, înregistrând un aport caloric mai mare decât în situațiile în care sunt alături de alți bărbați. Conform autorului studiului, Marci Cottingham de la Universitatea din Akron, acest comportament ar putea fi interpretat ca un efort de a părea mai masculini.
Rezultatele sugerează, de asemenea, că femeile tind să mănânce mai puțin, atât cantitativ cât și caloric, atunci când sunt la masă cu bărbați, comparativ cu momentele în care mănâncă alături de alte femei. În contrast, atunci când sunt singure sau cu alte femei, femeile tind să își satisfacă toate poftele.
Aceste constatări arată că alegerea alimentelor și comportamentul alimentar pot fi puternic influențate de contextul social și de percepțiile legate de gen. Ele subliniază necesitatea de a ține cont de aceste aspecte atunci când se dezvoltă strategii de promovare a unei alimentații sănătoase
De asemenea, studiul aruncă o lumină nouă asupra relației dintre sex, autopercepție și comportamentul alimentar. Potrivit autorilor, alegerea alimentelor și cantitatea mâncată sunt văzute nu doar ca funcții de nevoile fizice, ci și ca expresii ale identității sociale și de gen.
Cercetătorii sugerează că aceste comportamente alimentare pot fi încadrabile în ceea ce sociologii numesc „performanța de gen”. În acest sens, mâncatul mai mult sau mai puțin poate fi interpretat ca o modalitate de a îndeplini și de a afișa normele de gen tradiționale. Prin exemplu, bărbații care mănâncă mai mult în prezența femeilor pot face acest lucru pentru a se conforma cu imaginea tradițională a masculinității care implică consumul unei cantități mai mari de mâncare.
Pe de altă parte, femeile care mănâncă mai puțin în prezența bărbaților pot face acest lucru pentru a se conforma cu normele de gen care asociiază feminitatea cu mâncatul puțin și cu menținerea unei siluete subțiri. Această presiune poate fi atât de mare, încât femeile tind să își satisfacă poftele doar atunci când sunt singure sau în compania altor femei.
Cu toate acestea, autorii studiului subliniază că aceste comportamente nu sunt universale și pot varia în funcție de contextul cultural și de grupul social specific. În plus, nu toate persoanele se conformează acestor norme de gen, și există multe variații individuale.
Aceste constatări subliniază complexitatea comportamentului alimentar și importanța de a lua în considerare factorii sociali și de gen atunci când se analizează obiceiurile alimentare și când se elaborează politicile de sănătate publică. Studiul adaugă, de asemenea, la o creștere a literaturii care examinează impactul genului asupra comportamentului alimentar și sugerează că acest domeniu merită o cercetare mai aprofundată.
