# Unele probleme de sănătate au fost asociate cu Alzheimerul precoce cu până la 15 ani înainte de diagnostic

> Studiul a comparat 407 persoane cu Alzheimer precoce cu peste 4.000 fără boală neurodegenerativă progresivă. Simptomele izolate nu indică Alzheimer.

Publicat: 13 octombrie 2026, 14:20 · Actualizat: 13 octombrie 2026, 14:20 · Autor: Bianca Gheorghe · Categorie: [SANATATE](https://lyla.ro/articole/sanatate/index.html.md) · Pagina web: https://lyla.ro/unele-probleme-de-sanatate-au-fost-asociate-cu-alzheimerul-precoce/ · Publicație: Lyla.ro

![Femeie cu Alzheimer cu debut precoce](https://lyla.ro/wp-content/uploads/2026/10/alzheimer-cu-debut-precoce-1024x683.jpg)

**Persoanele diagnosticate cu Alzheimer înainte de 65 de ani au avut mai frecvent anumite probleme de sănătate în anii anteriori diagnosticului, unele apărând cu până la 15 ani înainte. Printre afecțiunile asociate s-au numărat vertijul, depresia și durerile de cap. Este o asociere observată în istoricul medical al pacienților, nu o metodă de diagnostic.**

Studiul publicat în Alzheimer’s & Dementia: The Journal of the Alzheimer’s Association a analizat datele a 407 persoane cu Alzheimer cu debut precoce, evaluate la una dintre două clinici de memorie din Finlanda, potrivit [Prevention](https://www.prevention.com/health/memory/a74110539/surprising-signs-of-early-alzheimers/). Cercetătorii au comparat dosarele lor medicale electronice cu registrele naționale de sănătate pentru peste 4.000 de persoane fără o boală progresivă care afectează sistemul nervos. Au urmărit perioada anterioară diagnosticului.

Despre interpretarea acestor rezultate, Suvi-Johanna Krüger, coautoare a studiului și lector clinic la University of Oulu, a declarat pentru Prevention: „Studiul nostru nu poate stabili dacă aceste afecțiuni cauzează boala Alzheimer cu debut precoce sau dacă sunt consecințe ale procesului patologic subiacent.”

„Unele afecțiuni pot reprezenta factori de risc, în timp ce altele pot reflecta simptome timpurii sau schimbări care apar în faza prodromală a bolii”, a explicat Krüger. Faza prodromală este perioada în care apar manifestări timpurii ale bolii, înaintea simptomelor clinice caracteristice.

Forma cu debut precoce este diagnosticată la persoane sub 65 de ani și reprezintă până la 10% dintre cazurile de Alzheimer. Unele persoane încep să observe simptome între 45 și 64 de ani. Krüger precizează că majoritatea cercetărilor anterioare s-au concentrat asupra formei cu debut tardiv, despre cea precoce fiind cunoscute considerabil mai puține lucruri.

## Diferențele au fost mai pronunțate în apropierea diagnosticului

În cei cinci ani dinaintea diagnosticului, cercetătorii au observat următoarele frecvențe în grupul cu Alzheimer cu debut precoce, comparativ cu populația generală:

- Vertij, adică senzația de rotire: 5,9% față de 2,1%.
- Depresie: 5,7% față de 2,3%.
- Dureri de cap: 4,9% față de 1,6%.
- Delir, o stare de confuzie acută: 1,5% față de 0,1%.
- Leziuni cerebrale: 2,9% față de 0,9%.
- Tulburări tiroidiene: 2,5% față de 0,8%.
- Tulburări legate de alcool: 3,4% față de 1,4%.
- Epilepsie: 2,2% față de 0,7%.
- Accident vascular cerebral: 4,4% față de 2%.

Bolile urechii, nasului și gâtului au fost, de asemenea, diagnosticate mai frecvent cu unul până la cinci ani înaintea diagnosticului de Alzheimer: la 5,2% dintre pacienți, față de 2,9% în populația generală. În ultimul an înaintea diagnosticului, interacțiunile cu sistemul medical au crescut considerabil, au constatat cercetătorii.

Hipertensiunea și colesterolul ridicat, factori asociați puternic cu [Alzheimerul](https://lyla.ro/cum-ar-putea-fi-prevenit-alzheimerul-inainte-de-simptome-noua-pista-urmares/) cu debut tardiv, nu au fost diagnosticate mai frecvent în grupul cu debut precoce decât în grupul de comparație.

Despre momentul în care încep schimbările din creier, Krüger a precizat: „Este bine cunoscut faptul că modificările neuropatologice asociate bolii Alzheimer încep cu cel puțin 15 până la 20 de ani înainte de apariția simptomelor cognitive clinice.”

Raymond Romano, cercetător în domeniul demenței și asistent medical specializat la Vanderbilt Memory & Alzheimer’s Center, a explicat pentru Prevention că aceste schimbări ar putea afecta dispoziția, comportamentul, somnul, echilibrul și alte funcții neurologice înainte ca pierderea semnificativă a memoriei să devină evidentă. Astfel, o persoană ar putea solicita ajutor pentru amețeală sau depresie înainte ca medicii să recunoască un proces mai larg de deteriorare a sistemului nervos.

Romano consideră și că unele afecțiuni ar putea avea factori de risc sau mecanisme biologice comune cu demența.

Clifford Segil, neurolog la Providence Saint John’s Health Center, a explicat pentru Prevention că nu există un motiv neurologic clar pentru care pacienții cu Alzheimer cu debut precoce ar avea aceste simptome atât de diferite. În opinia sa, ele ar putea fi fără legătură cu boala. O altă posibilitate este ca persoanele cu multe probleme de sănătate să ajungă mai repede la testare pentru Alzheimer atunci când apar simptome. Krüger subliniază că sunt necesare cercetări suplimentare pentru clarificarea acestor relații.

Pentru interpretarea simptomelor obișnuite, Romano a precizat: „Ideea principală nu este că durerile de cap, depresia sau amețeala înseamnă că cineva dezvoltă boala Alzheimer.”

Durerile de cap și vertijul pot apărea separat sau în alte afecțiuni. Segil recomandă să mergi la medicul de familie dacă ai secreții nazale, probleme de respirație ori o afecțiune tiroidiană, pentru evaluarea și tratarea lor. Dacă ai pierderi de memorie înainte de 65 de ani, recomandarea lui este consultul neurologic și evaluarea pentru demență.

Medicii citați recomandă să discuți cu un medic despre mai multe simptome neobișnuite, mai ales când sunt însoțite de:

- Schimbări persistente ale gândirii și ale altor funcții cognitive.
- Probleme de memorie.
- Dificultăți la serviciu.
- Dificultăți de limbaj.

Despre îngrijirea sănătății creierului, Romano a adăugat: „Ideea este că sănătatea creierului și sănătatea generală sunt strâns legate, iar măsurile pentru îngrijirea sănătății cardiovasculare, a sănătății mintale, a somnului, a auzului și pentru gestionarea consumului de alcool pot fi benefice pentru sănătatea creierului, indiferent dacă o persoană este expusă riscului de demență.”

Recomandarea medicilor este să ceri o evaluare pentru problemele de sănătate persistente, inclusiv cele de memorie. Despre beneficiile identificării bolii într-o etapă timpurie, Krüger a spus: „Diagnosticul timpuriu este important, deoarece în primele etape ale bolii sunt disponibile mai multe opțiuni de tratament și sprijin.”

Potrivit coautoarei studiului, diagnosticul timpuriu le oferă persoanelor afectate și familiilor lor mai mult timp să planifice viitorul și să acceseze servicii de sprijin adecvate.