Search for content, post, videos

Cat e de nociva este de fapt branza topita pentru organism

Gustul bun si faptul ca este cremoasa fac ca branza topita sa fie apreciata de multi romani. Ba mai mult, ambele calitati vin la un pret relativ mic.

Insa unii nu stiu ca aceste caracteristici care incanta papilele gustative sunt generate, de fapt, de E-uri.

Agentia Nationala pentru Protectia Consumatorului avertizeaza ca toate cele 61 de tipuri de branza topita existente pe piata din Romania contin E-uri, iar cei care le consuma risca sa dezvolte dereglari metabolice, hormonale, afectiuni cardiovasculate si hepatice.

Branza topita este obtinuta prin topirea celorlalte branzeturi. In procesare sunt utilizate saruri de topire

– polifosfati si citrati – care favorizeaza eliminarea calciului din sistemul osos. De aceea, branza topita e interzisa copiilor, femeilor predispuse la osteoporoza si batranilor , atrage atentia prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului National de Cercetari Alimentare.

Polifosfatii si citratii trec in categoria E-urilor: E 450 (difosfati de calciu), E 452 (polifosfat calcic), E 339 (fosfati de sodiu), E 332 (citratii potasici) sau E 331 (citratii sodici). Rolul lor este de a imprastia proteinele branzeturilor, pentru a crea omogenitatea cremei.

Totodata, sarurile de topire ofera branzei topite consistenta si onctuozitate, devenind usor de intins pe paine. Ele permit si retinerea apei, a laptelui praf, a aromelor, a conservantilor si a grasimilor vegetale care sunt adaugate.

Ce contine un tub de branza topita

Intr-un pachet mic de branza topita intra peste 10 ingrediente , pe langa apa, branza si zer praf . Aproape toate substantele adaugate contin vestitul E in denumirea lor: conservant E 250 (nitrit de sodiu), agenti de ingrosare E 450 (pirofosfat de calciu), E 407 (caragenan), antioxidant (E 301sau ascorbat de sodiu), potentator de aroma (E 621 sau glutamat monosodic), saruri de topire (E 450 sau difosfati de calciu si E 339 sau fosfati de sodiu), stabilizatori (E 407 sau caragenan si E 412 sau guma guar), corector de aciditate (E 330 sau acid citric), zahar si proteine lactice.

Atentie la sarea ascunsa!

Ea vine sub forma sodiului. Ca sa gasim sursa de sare ascunsa, trebuie sa ne uitam la denumirile chimice ale E-urilor de pe eticheta. Daca acestea contin sodiu, precum glutamat monosodic sau fosfat disodic, este clar ca produsul are un continut de sare ascunsa.

Anumiti compusi ai glutamatului au chiar efecte neurotoxice, care pot produce persoanelor sensibile dureri de cap, stari de slaciune, greata si modificari ale ritmului cardiac. Acest aditiv trebuie evitat de catre copii, de femeile insarcinate, de cei care sufera de hipoglicemie, de persoanele in varsta sau de cei care prezinta riscuri cardiovasculare.

loading...
<

1 comment

  • <cite itemprop="author">German</cite>

    Eu nu m-as lua dupa tot ce viseaza cineva. Daca ar fi un articol scris de un institut celebru semnat de o echipa si as putea verifica acolo as crede. Altfel sunt doar prostii scrise de un nene de la coltul strazii pentru ca lui nu ii place branza topita. “Crede si nu cerceta” e doar pentru cei fara neuroni.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *