Search for content, post, videos

O poveste care va deschide ochii: “Cum am invatat sa nu mai sufar din dragoste”

Sunt o femeie in varsta de 40 de ani, nemaritata, fara copii dar foarte fericita. Am avut multe relatii pana la aceasta varsta si pana acum cativa ani am considerat ca viata mea sentimentala este un esec din cauza ca nu sunt maritata si nu am copii. 

Insa, dupa o discutie destul de serioasa cu una dintre cele mai bune prietene ale mele, am ajuns la concluzia ca am pierdut din mine mereu cand am suferit din dragoste si ca nu ar trebui sa consider ca am o viata neimplinita niciodata.

 

Povestea pe care o voi spune este destul de trista, dar are un final care poate da speranta oricui.

Asa cum spuneam, pana la varsta de 37 de ani am considerat ca am o viata amoroasa neimplinita din cauza lipsei unui sot, a unei relatii stabile si a copiilor. E inutil sa mai spun ca eram mereu judecata atat de rude cat si de prieteni din cauza “statutului” meu.

Insa, undeva in sufletul meu, desi eram mai mereu trista cand se discuta despre aceste lucruri, am stiut ca am facut mereu alegerile bune pentru mine. Am facut de multe ori alegeri in ceea ce i-a privit pe partenerii mei iar aceste alegeri, in mod evident, m-au facut sa sufar mult. Mai rau decat alegerile mele m-au facut sa sufar alegerile unora dintre partenerii mei, mai ales cand am fost inselata si am aflat, parasita sau pur si simplu ignorata de unii barbati pe care i-am iubit. Si da, am suferit mult, foarte mult dupa unii dintre ei iar acest lucru poate ca m-a transformat ca persoana si poate de aceea am ajuns sa nu am copii si sa nu fiu maritata.

Insa, in urma cu 3 ani, am realizat ca toata ierarhia mea de valori in ceea ce priveste sentimentele din relatii este gresita.

Am vazut un exemplu clar de persoana pur si simplu distrusa dupa o relatie. Este vorba despre una dintre cele mai bune prietene ale mele care in timpul unei discutii pe care am avut-o cu ea dupa ce a fost salvata de la sinucidere, mi-a deschis ochii dupa ce mi-a povestit ce s-a intamplat.

Ioana (nu este numele ei, este un nume generic) statea intinsa pe patul de spital cand am vizitat-o. Luase un pumn de somnifere cu alcool si a fost gasita, din fericire, in timp utile de catre chiar iubitul ei de atunci.

 

Mi-a spus ca nu a mai rezistat presiunii din partea parintilor cu privire la casnicie si cu privire la a face un copil si ca s-a gandit sa-i propuna ea iubitului ei sa se casatoreasca. Numai ca a ales cel mai prost moment in care sa faca aceasta propunere..si anume fix in seara in care iubitul ei, alaturi de care era impreuna de mai bine de 6 ani, i-a marturisit ca are pe altcineva si ca vrea sa se desparta de ea.

Acest lucru a socat-o. “Nu am mai vazut niciun rost in a mai trai. Il iubeam foarte mult. M-am gandit urmatoarele zile doar la ce vor spune ai mei, la rusinea peste care va trebui sa trec, la 35 de ani deja..am pierdut speranta..m-am pierdut pe mine…”, mi-a spus Ioana.

Cand mi-a marturisit aceste lucruri am ramas pur si simplu masca! Mi-am dat seama ca am facut foarte bine ca nu am urmat calea impusa de rude, societate si tot asa pentru ca ar fi fost posibil sa ajung si eu ca ea, daca nu mai rau. Mi-am dat seama ca nimen i nu are dreptul sa imi dicteze ce sa simt si cum sa simt si ce alegeri sa fac doar de dragul unor..obiceiuri pana la urma.

“Acum imi dau seama ce prostie am facut. Acum imi dau seama ca nu ma intereseaza cat de putin ce parere are nimeni despre mine si despre viata mea sentimentala..nu imi vine sa cred ca am fost capabila de asa ceva”, mi-a spus Ioana.

De atunci este o femeie libera care face doar ce ii spune inima. Azi am vorbit cu ea la telefon. Mi-a spus ca in viata ei nu a mai fost atat de fericita!

 

 

 

 

loading...
<

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *