# Palpitațiile apar și la 30 de ani. Când este cazul să chemi ambulanța și ce faci până primești ajutor

> Palpitațiile apar și la 30 de ani. Cardiologul Andreea Lăcraru explică semnele de alarmă și pașii de urmat până la sosirea ambulanței.

Publicat: 7 octombrie 2026, 18:03 · Actualizat: 7 octombrie 2026, 18:03 · Autor: Roxana Dragomir · Categorie: [SANATATE](https://lyla.ro/articole/sanatate/index.html.md) · Pagina web: https://lyla.ro/palpitatiile-apar-si-la-30-de-ani-cand-este-cazul-sa-chemi-ambulanta/ · Publicație: Lyla.ro

![Imagine ilustrativă](https://lyla.ro/wp-content/uploads/2026/10/simptome-cardiace-la-femei-1024x683.jpg)

**Simptomele cardiace au nevoie de evaluare și la vârste tinere: inclusiv persoane în jurul vârstei de 30 de ani ajung la medic cu astfel de probleme. Palpitațiile pot apărea și într-un atac de panică, iar decizia de a cere ajutor contează atunci când manifestările seamănă cu cele ale unui infarct.**

- Aproximativ 150.000 de persoane mor anual în România din cauza bolilor de inimă, iar rata mortalității depășește media europeană.
- Aproape un deces din două, la nivel național, este pus pe seama bolilor cardiovasculare.
- 63,8% dintre decesele din regiunea Sud-Vest Oltenia sunt provocate de boli ale sistemului circulator, potrivit Eurostat.
- 59,3% este ponderea deceselor provocate de aceste boli în regiunea Sud-Muntenia, conform Eurostat.
- 59,1% este ponderea în regiunea Sud-Est, potrivit aceleiași instituții.

## La femei, semnele pot fi mai puțin evidente

Un infarct nu se manifestă întotdeauna printr-o cădere bruscă, precedată de mâna dusă la piept, potrivit [Observator News](https://observatornews.ro/sanatate/bolile-de-inima-nu-mai-sunt-doar-problema-varstnicilor-de-ce-ajung-tot-mai-multi-tineri-la-cardiolog-668406.html). Printre posibilele semnale de alarmă se numără:

- Durerea puternică în piept, uneori resimțită ca o strângere.
- Lipsa de aer.
- Amețeala.
- Transpirațiile.
- Greața.
- La femei, dureri de spate sau de maxilar și furnicături; greața poate face parte și din acest tablou cu manifestări mai puțin evidente.

Despre situațiile în care este necesară ambulanța, medicul cardiolog Andreea Lăcraru explică: „Există clar niște simptome care ar trebui să ne ducă cu gândul că am putea suferi un eveniment cardiac în acele clipe. Acea durere în mijlocul pieptului, mai ales dacă apare în timpul unui efort fizic, dacă apare însoțită de palpitații, de transpirații profunde, de greață, atunci ar trebui să ne ridice un semnal de alarmă, mai ales dacă știm că avem factor de risc cardiovascular. Însă cel mai bine ar fi ca atunci când simțim aceste lucruri să sunăm la ambulanță, pentru că este mult mai bine să excludem un infarct miocardic, care este un eveniment potențial fatal, decât să spunem a fost doar un atac de panică și să aflăm apoi prea târziu că a fost vorba despre un infarct”.

Dr. Alis Grasu, manager general al Serviciului de Ambulanță București-Ilfov, descrie urgențele întâlnite de echipaje: „Timpul este cel mai mare dușman când apare durerea toracică puternică, însoțită de transpirații reci, lipsă de aer, palpitații, oboseală brusc instalată, timpul este prețios... Echipajele merg la atacuri de panică, la hipertensiuni care nu sunt severe și ar putea ceda la medicație”.

## Până primești ajutor, redu efortul și anunță pe cineva

Locul în care te afli și aparatele pe care le ai la îndemână schimbă ce poți face până la sosirea ajutorului. Andreea Lăcraru recomandă următorii pași:

- Dacă ești acasă și ai un tensiometru și un pulsoximetru, îți poți măsura tensiunea arterială, pulsul și saturația în oxigen, adică nivelul oxigenului din sânge.
- Dacă ești pe stradă, fără aceste aparate, stai așezată și încearcă să faci cât mai puțin efort și cât mai puține mișcări.
- Anunță o persoană din apropiere că te simți rău, astfel încât să îți poată fi sprijin și să îți acorde primul ajutor dacă este cazul.

## Palpitațiile i-au adus la medic și pe pacienții tineri

Dragoș avea 35 de ani când episoadele tot mai dese de palpitații l-au făcut să se teamă că are o problemă cu inima. Soția lui, Andreea, spune că a făcut mai multe analize, care nu au găsit o afecțiune cardiacă, iar episoadele au fost atacuri de panică.

Andreea le pune în legătură cu probleme din copilărie, la care s-au adăugat stresul și oboseala. După aceste episoade, soțul ei a început să bea mai multă apă, a renunțat complet la energizante și a început să meargă la sală și să facă mișcare.

Psihologul Cristina Ionescu explică faptul că un atac de panică poate apărea după o perioadă mai lungă de acumulare emoțională, inclusiv într-o situație în care nu se întâmplă nimic stresant. Apariția lui nu este legată neapărat de un eveniment concret din acel moment.

Iulian, în vârstă de 42 de ani, a mers tot din cauza palpitațiilor la medic. Mama lui are o afecțiune cardiacă, iar el s-a gândit că ar putea moșteni problemele ei. A vorbit despre o perioadă de doi ani și a menționat fumatul și sedentarismul. Spune că face puțin sport, este atent la alimentație, dar încă fumează.

## Prevenția începe cu factorii de risc identificați la timp

Andreea Lăcraru spune că vede mai mulți pacienți și evenimente cardiace la vârste mai mici. În opinia sa, moștenirea genetică și stilul de viață contribuie împreună la această evoluție. Identificarea și tratarea la timp a factorilor de risc pot preveni infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral și alte afecțiuni cardiace.

În România, prezentarea târzie la medic este pusă în legătură cu lipsa controalelor preventive. Stilul de viață dezorganizat și rata ridicată a obezității contribuie, de asemenea, la problemele cardiovasculare. Până la 80% dintre aceste boli pot fi evitate prin schimbarea stilului de viață.

Pentru alimentație, dr. Ioana Stravositu, medic endocrinolog și nutriționist, formulează următoarele recomandări: „Să reducă alimentele procesate, să reducă consumul de alcool și să își îmbogățească alimentația cu alimente cu Omega-3, ba chiar să suplimenteze cu suplimente de Omega-3. Organizația Mondială a Sănătății recomandă limitarea consumului de sare la maximum 5 grame pe zi, adică aproximativ o linguriță rasă”.

Despre contribuția stresului și a factorilor psihologici, Cristina Ionescu afirmă: „Există studii din punct de vedere psihologic care atestă că există o probabilitate de 28% ca partea de psihic să influențeze bolile cardio vasculare”.

## Tratamentul continuă și atunci când te simți bine

Două persoane vârstnice au descris cum trăiesc cu hipertensiunea și cu tratamentul zilnic. O femeie a povestit că o prietenă fumătoare a supraviețuit unui infarct. Un bărbat de 70 de ani, cu tensiune oscilantă, a spus că ia tratament de la 47 de ani și că medicul i-a explicat că va trebui să îl continue toată viața.

Pentru pacientele și pacienții care au suferit un eveniment cardiac, Andreea Lăcraru precizează că tratamentul este pe viață. Medicul îl poate modifica în timp, însă faptul că te simți bine nu justifică oprirea lui din proprie inițiativă. Întreruperea tratamentului poate lăsa pacientul cu un risc foarte mare de a suferi un nou eveniment, avertizează cardiologul.

Recomandările primite după diagnostic includ uneori și restricții pe care pacienții ajung să le încalce, de exemplu consumând alcool. Cardiologul nu recomandă un pahar sau două ca excepție generală: susține moderația, evitarea factorilor de risc și discutarea cu medicul a lucrurilor permise în situația fiecărui pacient.