# Ce semne pot apărea într-o criză de anxietate, când suni la 112 și ce poți face pe moment

> Într-o criză de anxietate, simptomele nu arată singure cauza. Ghidul explică când suni la 112, cum respiri lent și când ceri consult.

Publicat: 6 noiembrie 2026, 10:00 · Actualizat: 6 noiembrie 2026, 02:37 · Autor: Daniela Neagu · Categorie: [SĂNĂTATE](https://lyla.ro/articole/sanatate/index.html.md) · Pagina web: https://lyla.ro/ce-semne-pot-aparea-intr-o-criza-de-anxietate-cand-suni-la-112-si-ce-poti-face-pe-moment/ · Publicație: Lyla.ro

![Telefon, factură și listă cumpărături](https://lyla.ro/wp-content/uploads/2026/09/horoscop-5-septembrie-2026-1024x683.webp)

O criză de anxietate poate aduce frică puternică, palpitații și senzația că nu ai aer, dar simptomele nu arată singure care este cauza. Dacă este primul episod sau se simte diferit de cele anterioare, cere o evaluare medicală; dacă apar semne de urgență, sună la 112. Când ești într-un loc sigur și nu ai aceste semne, poți încerca să respiri lent, fără să amâni consultul dacă simptomele persistă.

## Cum recunoști semnele

„Criză de anxietate” este o expresie pentru o stare de anxietate intensă, nu un diagnostic. Un atac de panică începe brusc, cu frică foarte puternică. Pot apărea bătăi rapide ale inimii, transpirații, tremur, frisoane, amețeală, furnicături, greață, durere de burtă, respirație rapidă sau durere în piept. Unele persoane se tem că vor muri ori că vor pierde controlul.

Un atac de panică durează de obicei între 5 și 20 de minute, arată NHS. Totuși, nici simptomele, nici durata nu îl pot deosebi sigur de o problemă a inimii, a plămânilor sau a tiroidei ori de o infecție. Faptul că respirația lentă te liniștește nu exclude o cauză medicală.

## Când suni la 112

Nu aștepta să treacă dacă ai o [durere nouă sau persistentă în piept](https://lyla.ro/cand-durerea-in-piept-pare-anxietate-dar-poate-fi-altceva-ce-semne-iti-arat/), mai ales dacă simți apăsare, durerea merge spre braț, spate, gât ori maxilar sau apare împreună cu transpirații, greață ori amețeală. Sună la 112 și dacă apare unul dintre aceste semne:

- Respiri atât de greu încât gâfâi sau nu poți vorbi.
- Pielea devine palidă ori albăstruie sau apare confuzie bruscă.
- Leșini, tușești sânge sau simptomele se agravează.

În România, [112 este gratuit și funcționează permanent](https://serviciipublice.gov.ro/serviciu/serviciul-de-urgenta-112-asigurat-cetatenilor). Apelul este direcționat către serviciul de intervenție potrivit. Durerea în piept și lipsa de aer pot apărea și în panică, și în alte afecțiuni; dacă nu este clar ce le provoacă, nu le trata ca pe un atac de panică.

## Ce poți face pe moment

Dacă ești într-un loc sigur și nu ai semne de urgență, poți încerca pașii de mai jos. Nu forța respirația și nu folosi exercițiul ca să verifici dacă este „doar anxietate”.

1. Rămâi pe loc dacă poți. Așază-te dacă amețești.
2. Inspiră confortabil pe nas și expiră pe gură. Când tragi aer în piept și când îl dai afară, poți număra încet de la 1 la 5, dar nu te forța să ajungi la 5.
3. Repetă cel puțin 5 minute, dacă te simți în stare. Dacă respirația rapidă persistă, se agravează sau apare pentru prima dată, cere ajutor medical.

Aceasta este o [tehnică de respirație pentru stres și anxietate prezentată de NHS](https://www.nhs.uk/mental-health/self-help/guides-tools-and-activities/breathing-exercises-for-stress/), nu un tratament pentru orice lipsă de aer. Nu respira într-o pungă de hârtie. Ghidul de prim ajutor ANZCOR avertizează că reinhalarea aerului expirat poate scădea periculos oxigenul.

## Când ceri un consult

Programează o evaluare medicală dacă este primul episod, dacă simptomele sunt noi sau diferite ori dacă respirația rapidă persistă. Mergi și când episoadele revin, te temi de următorul, eviți locuri sau activități ori anxietatea îți afectează viața. Dacă ai o boală de inimă sau de plămâni, nu presupune că simptomele vin din anxietate.

Pentru consult, notează când au început simptomele, cât au durat, dacă s-au repetat și ce ai simțit în piept sau la respirație. Spune medicului ce boli ai, ce tratamente iei și dacă ești însărcinată. Medicul poate face un examen fizic și, după caz, poate recomanda analize pentru tiroidă sau teste ale inimii înainte de a stabili ce ajutor îți trebuie.

Un singur atac nu înseamnă automat tulburare de panică. Atacurile repetate, urmate de cel puțin o lună de teamă privind un nou episod sau de schimbări ale comportamentului, trebuie evaluate. După verificarea cauzelor fizice, medicul poate îndruma persoana și către un specialist în sănătate mintală.

## Ce ajută după evaluare

Pentru tulburarea de panică, [NICE recomandă psihoterapia numită terapie cognitiv-comportamentală](https://www.nice.org.uk/guidance/cg113/chapter/Recommendations). Aceasta ajută persoana să lucreze cu gândurile și reacțiile care întrețin frica; poate include apropierea treptată, cu sprijin, de situațiile pe care a început să le evite. Pentru anxietatea generalizată există și forme de autoajutor bazate pe aceeași terapie, alese în funcție de nevoile persoanei.

Dacă preferi să începi fără medicamente, discută despre psihoterapie și despre formele de autoajutor potrivite pentru tine. [Mișcarea, somnul, mesele regulate și relaxarea](https://lyla.ro/cum-sa-gestionezi-anxietatea-in-momentele-dificile/) pot ajuta, dar nu înlocuiesc evaluarea sau tratamentul când simptomele îți afectează viața.

Medicamentele se aleg împreună cu medicul, în funcție de diagnostic, vârstă, sarcină, boli și celelalte tratamente. Nu lua un calmant pentru anxietate sau un antidepresiv după recomandări găsite online și nu opri brusc un tratament prescris. Medicamentele numite benzodiazepine nu sunt recomandate ca tratament de durată pentru tulburarea de panică, inclusiv din cauza riscului de dependență.

## Întrebări frecvente

### Poate un atac de panică să dureze peste o oră?

Da, MedlinePlus arată că unele atacuri pot depăși o oră. Dacă durerea sau respirația rapidă persistă, se agravează ori episodul este diferit de cele anterioare, cere evaluare medicală; durata nu dovedește că este panică.

### Există o analiză care confirmă atacul de panică?

Nu există un test unic indicat în sursele medicale pentru confirmarea lui. Examinarea, analizele și testele inimii îl pot ajuta pe medic să verifice alte cauze ale simptomelor.

### Un copil poate avea atacuri de panică?

Da. Un copil cu astfel de simptome are nevoie de consult medical și de verificarea unor posibile cauze fizice. Specialistul poate recomanda psihoterapie cognitiv-comportamentală; nu îi da medicamente pentru anxietate fără prescripție.

### Ce fac dacă sunt însărcinată și am astfel de episoade?

Discută simptomele cu medicul sau moașa. Psihoterapia este o opțiune, iar medicamentele se aleg după evaluarea riscurilor; dacă iei deja un tratament prescris, nu îl opri brusc.

### Ce medicament pot lua rapid pentru un atac de panică?

Nu există un medicament sau o doză potrivită pentru toată lumea. Medicul trebuie să țină cont de diagnostic, vârstă, sarcină, boli și posibile interacțiuni înainte de a recomanda un tratament.

**Surse verificate la 6 noiembrie 2026:** NHS, paginile despre panică, anxietate, respirație și lipsă de aer; MedlinePlus, Biblioteca Națională de Medicină a SUA; Institutul Național de Sănătate Mintală al SUA; NICE, recomandările despre anxietate și sănătatea mintală în sarcină; Organizația Mondială a Sănătății; ANZCOR, ghidul de prim ajutor pentru respirația rapidă; Serviciul de Telecomunicații Speciale, prin platforma Servicii Publice.

*Fotografia de mai sus este o imagine ilustrativă din arhiva lyla.ro.*