Zi de zi, ora de ora, minut cu minut, starea de spirit a unui om este modelata de evenimentele care au loc in jurul lui, de situatia personala si profesionala. Toate acestea genereaza emotii, trairi, iar unele dintre ele pot fi foarte nocive pentru sanatate.
Chiar daca emotiile sunt o forta puternica si inevitabila din viata fiecaruia, acestea pot avea un impact negativ asupra sanatatii, mai ales daca sunt emotii negative. De regula, emotiile pozitive precum o stare de surprindere puternica in urma unei surprize sau o stare de bucurie imensa pot avea, in unele cazuri, urmari neplacute doar asupra persoanelor care au probleme cardiace. In schimb, emotiile negative ne macina pe fiecare in parte.
FURIA
Atacurile de furie pot favoriza aparitia atacurilor de cord si, in general, cresc riscul problemelor cardiovasculare. Si nici nu-i de mirare! In momentul in care apare furia in starea de spirit a unui om, corpul este inundat de numeroase substante secretate in exces, precum adrenalina si noradrenalina.
In timpul unui atac de furie, amygdala suprareactioneaza si genereaza un flux marit de sange la lobii frontali ai creierului, adica in acele zone responsabile cu gandirea logica. Din acest motiv, in momentele de furie, oamenii tind sa actioneze irational sau sa faca anumite lucruri care nici nu le-ar fi conceput atunci cand aveau o stare de spirit general buna.
Accesele de furie au impact si asupra sistemului cardiovascular. Medicii au constatat ca si la doua ore dupa un moment de furie individul in cauza prezinta un risc de cinci ori mai mare de a suferi un atac de cord si de trei ori mai mare de accident vascular cerebral, comparativ cu momentele de calm ale persoanei in cauza.
SINGURATATEA
Sentimentul de singuratate poate fi la fel de periculos ca accesele de furie, cu atat mai mult cu cat acesta nu are o perioada definita, scurta, ci tinde sa existe in starea emotionala a omului timp indelungat. Singuratatea predispune la depresie si este un factor de risc pentru deces prematur. Sentimentul de singuratate poate creste riscul de moarte prematura cu 14%, a descoperit dr. John Cacioppo, psiholog la Universitatea din Chicago (SUA). Iar, daca singuratatea este asociata cu perioade de insomnie sau, pur si simplu, cu un somn neodihnitor pe termen lung, atunci riscul este cu atat mai mare.
Din acest motiv este esential ca omul sa-si mentina relatiile cu prietenii si cu familia, chiar daca este vorba de conversatii banale in care nu-si dezvaluie adevaratele nemultumiri. Orice contact uman este foarte important atunci cand un om se simte singur, pentru ca el sa nu cada in extrema intunecoasa a singuratatii.
STRESUL SI ANXIETATEA
Stresul poate consta in orice stare in care un factor extern provoaca o traire negativa, indiferent ca este vorba de un traumatism fizic, de expunere la frig sau la caldura, in timp ce anxietatea implica o stare de nelinistie, de incordare insotita de palpitatii si chiar disconfort in respiratie. Aceste doua tipuri de „emotii” merg, adesea, mana in mana si sunt departe de a fi benefice organismului.
Stresul este adesea asociat cu prezenta durerilor de cap, a migrenelor, cu scrasnitul din dinti (medical – bruxism), ameteala, stare de apuizare, insomnie si o dereglare a apetitului (ba pofta continua de mancare, la lipsa poftei). Anxietate vine cu palpitatii si cu senzatia de taiere a respiratiei. Persoanele care prezinta aceste stari risca sa sufere, chiar din tinerete, de tensiune arteriala marita, de dureri de piept, avand totodata un sistem imunitar slabit. Totodata, persoanele stresata tind sa aiba mai putina grija de ele, nu dorm suficient si nu mananca sanatos, motiv pentru care prezinta risc crescut de imbolnavire.
Mai mult, stresul si anxietatea obisnuiesc sa agraveze probleme medicale deja existent. Chiar si ocazionale dureri de cap pot deveni migrene greu de dus pe picioare in perioade stresante, in timp ce persoanele care au joburi foarte stresante dezvolta, de regula, afectiuni coronariene.
SOCUL
Socul sau trauma apare intr-un moment in care psihicul si/sau fizicul individului este complet luat prin surprindere de un eveniment negativ. Socul poate avea consecinte pe termen scurt, dar si pe termen lung asupra trupului si a mintii.
Socul traumatic se produce la nivel creierului si poate chiar sa schimbe structura acestia in anumite zone ale cortexului frontal, unde „creierul emotional” si „creierul de supravietuire” se intalnesc. Sindromul post-traumatic este una dintre posibilele consecinte ale socului si include tulburari de somn si de alimentatie, disfunctii sexuale, lipsa energiei si dureri cronice.
TRISTETEA
Nu degeaba exista expresia „inima franta”! Atunci cand un om resimte tristete profunda, durere sufleteasca, inima lui are de suferit. Un studiu realizat la Universitatea St. George din Londra a demonstrat cat persoanele carora le-a murit cineva foarte drag prezinta risc dublu de atac de cord si de atac vascular cerebral. Insa nu doar durerea de dupa pierderea cuiva poate „leza” inima si creierul, ci si acea forma de tristete aproape permanent cauzata de nemultumiri profunde legate de propria persoana si propria viata.
