# Cancerul pulmonar apare tot mai des la nefumători. Ce factori de risc și simptome trebuie recunoscute

> Aproximativ 20% dintre femeile cu cancer pulmonar nu au fumat niciodată. Istoricul familial și expunerile din mediu pot contribui la risc.

Publicat: 14 octombrie 2026, 13:09 · Actualizat: 14 octombrie 2026, 13:09 · Autor: Daniela Matei · Categorie: [SANATATE](https://lyla.ro/articole/sanatate/index.html.md) · Pagina web: https://lyla.ro/cancerul-pulmonar-apare-tot-mai-des-la-nefumatori-ce-factori-de-risc/ · Publicație: Lyla.ro

![Aparat CT pentru diagnosticarea cancerului pulmonar](https://lyla.ro/wp-content/uploads/2026/10/cancer-pulmonar-la-nefumatori-1024x683.jpg)

**Tot mai multe femei, persoane tinere și persoane care nu au fumat niciodată sunt diagnosticate cu cancer pulmonar, o evoluție observată în ultimii 15 ani. Aproximativ 20% dintre femeile cu acest diagnostic nu au fumat niciodată, o pondere mai mare decât în rândul bărbaților cu aceeași boală.**

Pentru persoanele care nu au fumat, diagnosticul poate veni cu întârziere: nici pacientul, nici medicul nu se așteaptă întotdeauna la această boală, explică Estelamari Rodriguez, medic oncolog specializat în cancere toracice și director asociat pentru relația cu comunitatea în oncologie toracică la Universitatea din Miami, într-un articol publicat de [The Independent](https://www.independent.co.uk/life-style/health-and-families/pope-leo-lung-surgery-cancer-smoker-b3066457.html). În practica sa, medicul a întâlnit numeroase femei tinere și persoane care nu au fumat, venite cu un diagnostic nou de cancer pulmonar.

Papa nu ar fi fumător, iar boala a fost descoperită într-un stadiu timpuriu. Rodriguez explică faptul că, atunci când este depistat în stadiile cele mai timpurii, cancerul pulmonar poate fi tratat chirurgical și vindecat atât la fumători, cât și la nefumători.

Potrivit American Lung Association, rata cancerului pulmonar la femei a crescut cu 79% în ultimii 44 de ani, în timp ce la bărbați a scăzut cu 43%. Pentru prima dată, mai multe femei tinere decât bărbați tineri primesc acest diagnostic.

Rodriguez arată că această boală este principala cauză de deces prin cancer în rândul femeilor și provoacă anual mai multe decese decât cancerele mamar, ovarian și colorectal. Majoritatea persoanelor diagnosticate astăzi cu cancer pulmonar nu sunt fumători activi. Această categorie îi include însă și pe cei care au renunțat la fumat, nu doar pe cei care nu au fumat niciodată.

O explicație pentru evoluția cazurilor la femei ține de momentul în care au început să fumeze. Multe au început mai târziu decât bărbații, astfel că și perioada cu cele mai multe diagnostice asociate fumatului a venit mai târziu.

În plus, femeile au început să fumeze într-o perioadă în care țigările cu filtru erau folosite frecvent. Medicul explică asocierea acestora cu un risc crescut de adenocarcinom, un tip de cancer pulmonar, prin felul în care filtrele distribuie fumul către zonele exterioare ale plămânilor. Unele studii sugerează că femeile pot fi mai sensibile la efectele cancerigene ale tutunului, inclusiv ale fumatului pasiv, și pot dezvolta boala după mai puțini ani de fumat decât bărbații.

## Istoricul de fumat nu acoperă toate riscurile

Rodriguez descrie mai multe expuneri și situații care pot contribui la riscul de cancer pulmonar. Posibilul risc asociat fumului de țigări electronice și de marijuana este încă studiat.

- Fumatul și fumatul pasiv, adică expunerea la fumul țigărilor altor persoane.
- Istoricul familial de cancer.
- Expunerea la azbest, radon și poluarea aerului.
- Inhalarea la locul de muncă a unor substanțe precum arsenicul, beriliul, cadmiul, silicea și nichelul, o problemă care persistă în unele părți ale lumii.

Genetica poate avea un rol la unii pacienți din familii cu numeroase cazuri de cancer pulmonar. Studierea acestor familii a ajutat cercetătorii să identifice gene care ar putea influența susceptibilitatea la boală, precum și factori de risc din mediu.

Medicul explică faptul că modificările genelor care favorizează dezvoltarea tumorilor sau protejează împotriva ei pot contribui la apariția cancerului pulmonar, într-un mod comparabil cu rolul genelor BRCA1 și BRCA2 în cancerul mamar. Cercetătorii nu au identificat încă mutații specifice care ar putea predispune la cancer pulmonar. Cercetarea predispoziției familiale ar putea ajuta la identificarea unor biomarkeri, adică indicatori biologici utili pentru depistarea timpurie la persoanele cu risc crescut.

Depistarea înainte de apariția simptomelor, numită screening, are însă criterii precise. În 2021, United States Preventive Services Task Force, grupul american care formulează recomandări pentru servicii preventive, le-a extins pentru a include persoane mai tinere și cu un istoric de fumat mai redus.

Recomandările americane vizează adulții de 50-80 de ani care au fumat cel puțin un pachet pe zi timp de 20 de ani și care fie fumează în prezent, fie au renunțat în ultimii 15 ani. Persoanele care nu au fumat niciodată nu sunt incluse în aceste recomandări, iar tumorile lor sunt adesea descoperite întâmplător.

În Statele Unite ale Americii, peste 70% dintre femeile eligibile fac screening pentru cancer mamar, dar mai puțin de 6% dintre fumătorii eligibili fac screening pentru cancer pulmonar. Cercetătorii estimează că extinderea criteriilor va crește cu 40% numărul femeilor eligibile, prin includerea celor mai tinere și cu o expunere mai redusă la fumat.

Dacă citești aceste criterii din România, ele trebuie înțelese ca recomandări americane, nu ca reguli aplicabile automat aici. Rodriguez recomandă femeilor cu risc să discute cu medicul despre o tomografie computerizată cu doză redusă, investigația folosită pentru screeningul pulmonar.

Simptomele descrise de medic pot fi confundate cu manifestările altor afecțiuni:

- Tuse.
- Dificultăți de respirație.
- Oboseală copleșitoare.
- Dureri de spate, piept sau umăr.

Femeile tind să fie puțin mai tinere decât bărbații la diagnostic. Unele pot tolera simptomele mai mult timp înainte să solicite ajutor medical, iar medicii pot să nu le asocieze cu un cancer pulmonar tocmai din cauza vârstei, explică Rodriguez.

Înțelegerea modificărilor genetice ale tumorilor și a modului în care sistemul imunitar poate fi folosit împotriva cancerului a dus la terapii țintite și imunoterapii care au îmbunătățit prognosticul pacienților. Terapiile țintite acționează asupra anumitor modificări ale tumorii, iar imunoterapiile folosesc răspunsul sistemului imunitar.

Femeile tind să aibă un prognostic mai bun decât bărbații, mai ales dacă nu au fumat și au tumori cu modificări moleculare pentru care există terapii țintite. Rodriguez indică recunoașterea simptomelor, extinderea eligibilității pentru screening și testarea biomarkerilor genetici pentru alegerea tratamentului printre pașii care ar putea îmbunătăți depistarea și îngrijirea femeilor cu cancer pulmonar.