# Cancerul intestinal nu a revenit la niciunul dintre cei 32 de pacienți din studiul NEOPRISM-CRC

> Studiul NEOPRISM-CRC a testat pembrolizumab înainte de operație la pacienți cu un profil genetic precis. Testele de sânge ar putea ghida tratamentul.

Publicat: 10 octombrie 2026, 22:06 · Actualizat: 10 octombrie 2026, 22:06 · Autor: Alexandra Serban · Categorie: [SANATATE](https://lyla.ro/articole/sanatate/index.html.md) · Pagina web: https://lyla.ro/cancerul-intestinal-nu-a-revenit-la-niciunul-dintre-cei-32-de-pacienti/ · Publicație: Lyla.ro

![Machetă cu tumoră de cancer intestinal](https://lyla.ro/wp-content/uploads/2026/10/cancer-intestinal-1024x683.jpg)

**Niciunul dintre cei 32 de pacienți cu cancer intestinal tratați cu pembrolizumab înainte de operație nu a avut o recidivă în cele 33 de luni de monitorizare. Participanții la studiul clinic NEOPRISM-CRC aveau boala în stadiul doi sau trei și un anumit profil genetic, MMR deficient/MSI-high. Rezultatele privesc această categorie precisă de pacienți.**

Studiul a recrutat participanți din cinci spitale din Regatul Unit, potrivit [ScienceDaily](https://www.sciencedaily.com/releases/2026/10/261007042115.htm), care publică informațiile furnizate de University College London. Cea mai recentă etapă a studiului, condusă de cercetători de la University College London (UCL) și UCLH, a fost prezentată în octombrie 2026 la AACR, în San Diego, California. Aproximativ 10-15% dintre persoanele cu cancer intestinal în aceste două stadii au profilul genetic studiat, echivalentul a aproximativ 2.000-3.000 de cazuri anual în Regatul Unit.

Participanții au primit până la nouă săptămâni de pembrolizumab, un medicament de imunoterapie, înaintea intervenției chirurgicale. Abordarea obișnuită folosită drept reper presupune operație urmată de trei până la șase luni de chimioterapie.

Pentru tratamentul standard, estimarea este că aproximativ 25% dintre pacienți vor avea o recidivă în decurs de trei ani. Această cifră reprezintă un reper de comparație, nu rezultatul unui grup de control din studiu. Rezultatele obținute la cei 32 de participanți sugerează posibilitatea unui control mai îndelungat al bolii pentru profilul genetic analizat.

Datele anterioare ale cercetării arătau o reducere importantă a tumorilor după tratamentul preoperator. La 59% dintre pacienți nu mai existau semne detectabile de boală după pembrolizumab și operația planificată.

Monitorizarea ulterioară a inclus și pacienții la care rămăseseră cantități mici de cancer. În cazul lor, boala rămasă nu a crescut și nu s-a răspândit în perioada urmărită.

„Faptul că niciun pacient nu a avut o recidivă după aproape trei ani de monitorizare este extrem de încurajator și ne întărește încrederea că pembrolizumab este un tratament sigur și foarte eficient pentru îmbunătățirea rezultatelor la pacienții cu cancere intestinale cu risc ridicat”, a declarat dr. Kai-Keen Shiu, investigatorul principal al studiului la UCL Cancer Institute și medic oncolog consultant la UCLH, în prezentarea rezultatelor.

Cancerul intestinal este al patrulea cel mai frecvent cancer în Regatul Unit, unde sunt diagnosticate aproximativ 44.000 de cazuri noi anual. Afectează cel mai des adulții în vârstă, dar ratele înregistrate la persoanele sub 50 de ani au crescut în ultimele decenii.

Depistarea timpurie contează pentru supraviețuire. Cifrele prezentate pentru persoanele tratate diferă în funcție de stadiul bolii.

- În stadiul unu, aproximativ nouă din zece persoane supraviețuiesc cel puțin cinci ani.
- În stadiul trei, supraviețuirea la cinci ani este de 65%.
- În stadiul patru, supraviețuirea la cinci ani este de 10%.

Unele subtipuri de tumori răspund mai slab la tratament și au o probabilitate mai mare de a reveni.

## Testele de sânge ar putea ajuta la adaptarea tratamentului

Cercetătorii au analizat probe de sânge pentru a înțelege răspunsul la imunoterapie și a identifica pacienții cu cele mai mari șanse de a beneficia de ea. Au dezvoltat teste personalizate care urmăresc ADN-ul tumoral, adică materialul genetic provenit din tumoră care circulă în sânge, pentru a vedea devreme dacă tratamentul a funcționat și dacă au rămas urme de cancer.

„Când ADN-ul tumoral a dispărut din sânge, pacienții aveau o probabilitate mult mai mare să nu mai aibă cancer rămas, iar acest lucru corespunde rezultatelor pe termen lung pe care le vedem acum”, a explicat Yanrong Jiang, prima autoare a celui mai recent rezumat științific și doctorandă în cercetare clinică la UCL Cancer Institute, la prezentarea noilor rezultate.

Jiang a precizat și că analiza caracteristicilor imune ale țesutului tumoral, înainte de primul ciclu de tratament, ar putea ajuta la anticiparea răspunsului. Echipa speră ca aceste teste să poată orienta deciziile terapeutice mai rapid și mai practic.

„Ceea ce este deosebit de interesant este că acum am putea prezice cine va răspunde la tratament folosind teste de sânge personalizate și profilare imună. Aceste instrumente ne-ar putea ajuta să adaptăm abordarea, identificând pacienții care evoluează bine și ar putea avea nevoie de mai puțin tratament înainte și după operație, precum și pacienții cu risc mai mare de progresie sau recidivă, care au nevoie de tratament suplimentar”, a adăugat dr. Shiu.

Profesorul Marnix Jansen, medic cercetător și consultant în histopatologie, specialitatea care examinează țesuturile pentru diagnostic, conduce cercetarea biologică a studiului la UCL Cancer Institute și UCLH. El a explicat că noile rezultate susțin persistența răspunsurilor observate aproape trei ani mai devreme și ajută la înțelegerea motivelor pentru care imunoterapia funcționează în această situație.

La recrutarea pacienților și furnizarea probelor au contribuit și University Hospital Southampton, St. James's University Hospital din Leeds și Christie NHS Foundation Trust din Manchester. Analizele biologice au fost realizate de UCL și compania de biotehnologie Personalis. Cercetarea clinică este în desfășurare.

Unul dintre participanți, Christopher Burston, pacient UCLH în vârstă de 73 de ani, din Portland, comitatul Dorset, a fost diagnosticat în februarie 2023. Completase ani la rând testele pentru depistarea cancerului intestinal primite prin poștă, până când unul a indicat sânge în scaun. Investigațiile suplimentare au inclus o colonoscopie, la care medicii au identificat cancerul în stadiul trei.

La câteva săptămâni după diagnostic, oncologul i-a spus că ar putea fi eligibil pentru studiu. Burston a ales să participe, deși tratamentul presupunea deplasări la Londra, și a fost trimis la UCLH.

A primit trei doze de imunoterapie pe parcursul a nouă săptămâni, apoi a fost operat în mai 2023. A relatat că a avut puține reacții adverse și că s-a recuperat bine după o săptămână petrecută în spital.

După intervenție, Christopher Burston a povestit că medicul i-a explicat că tumora dispăruse, ca și cum s-ar fi topit.

El a descris efectul imunoterapiei ca fiind aproape imediat și a amintit că, la prima colonoscopie, tumora era de dimensiuni considerabile. La mai mult de trei ani după tratament, nu mai are cancer detectabil, și-a reluat activitățile obișnuite și spune că se simte aproape ca înainte de boală. Continuă să meargă la controalele regulate.

**Citește și:**

- [Pacienții cu boli inflamatorii intestinale au un risc crescut de tulburări psihiatrice](https://lyla.ro/pacientii-cu-boli-inflamatorii-intestinale-au-un-risc-crescut/)
- [Studiul Mount Sinai leagă expunerea la „chimicale eterne” în sarcină de inflamația intestinală la copii](https://lyla.ro/studiul-mount-sinai-leaga-expunerea-la-chimicale-eterne-in-sarcina/)