Un studiu recent publicat în revista Frontiers arată că aditivii din alimentele ultra-procesate pot afecta sistemul imunitar al copiilor, crescând riscul de astm. Cercetarea a analizat zece substanțe utilizate frecvent în industria alimentară, identificând legături directe cu mecanismele inflamatorii.
Cuprins
Cum influențează aditivii sistemul imunitar
În ultimii ani, numărul copiilor diagnosticați cu astm a crescut semnificativ. Oamenii de știință au început să caute explicații nu doar în poluare sau factori genetici, ci și în alimentație. Studiul publicat în Frontiers in Immunology a analizat 240 de copii, jumătate cu astm și jumătate fără, pentru a observa modul în care aditivii alimentari influențează organismul în dezvoltare.
Cercetătorii au folosit atât modele experimentale pe șoareci, cât și analize de sânge la copii. Rezultatele arată că anumite substanțe, precum acidul benzoic sau ciclamatul, pot perturba funcționarea celulelor T helper, esențiale pentru răspunsul imun. Aceste celule devin hiperactive, ceea ce favorizează inflamațiile cronice ale căilor respiratorii.
Copiii sunt mai vulnerabili la acțiunea aditivilor deoarece sistemul lor imunitar este încă în formare, iar metabolismul lor elimină mai greu substanțele chimice. În plus, un copil consumă, raportat la greutatea corporală, de câteva ori mai mulți coloranți și conservanți decât un adult.
Expunerea repetată la aceste substanțe poate avea efecte cumulative, crescând riscul de boli inflamatorii cronice, inclusiv astm.
Cei mai prezenți aditivi în alimentația copiilor
Analizele de sânge au evidențiat zece substanțe folosite frecvent în alimentele destinate copiilor. Trei dintre acestea au fost găsite în cele mai multe probe:
- Acid dehidroacetic (99,58% din probe) – conservant folosit și în produse cosmetice și farmaceutice
- Acid benzoic (99,17%) – utilizat în sucuri și medicamente
- Ciclamat (69,17%) – îndulcitor folosit în gemuri și deserturi
La copiii cu astm, nivelurile acidului benzoic și ale acidului dehidroacetic au fost cu 15-20% mai mari decât la cei fără probleme respiratorii. Cercetătorii explică faptul că acești conservanți pot bloca enzimele care reglează inflamația, ceea ce duce la acumularea de celule albe în plămâni.
De ce nu s-a identificat aspartamul în probe?
Un rezultat interesant al studiului este lipsa aspartamului în analizele de sânge, deși este un îndulcitor des întâlnit în produse dietetice. Acest lucru se explică prin faptul că aspartamul este rapid metabolizat în intestin, iar metodele de testare nu îl detectează. Autorii studiului subliniază că absența sa din probe nu înseamnă că nu există expunere sau efecte.
Ce pot face părinții pentru a reduce riscul
Primul pas este conștientizarea riscului asociat cu consumul de alimente ultra-procesate, care conțin adesea mai mulți aditivi alimentari. Reducerea consumului acestor produse poate scădea expunerea la substanțele identificate în studiu.
Nu toți aditivii au același nivel de risc. De exemplu, coloranții Ponceau 4R și Sunset Yellow au fost asociați cu reacții alergice în alte cercetări, în timp ce sucraloza, folosită în gume de mestecat, a fost prezentă în cantități mici și nu a avut o legătură directă cu astmul.
Medicii recomandă citirea atentă a etichetelor alimentelor. Un produs care conține mai mult de doi conservanți sau coloranți ar trebui consumat cu moderație. Pentru copiii cu predispoziție la alergii, evitarea acestor substanțe poate fi benefică.
Pe termen lung, educația alimentară și alegerile sănătoase pot contribui la reducerea riscului de boli inflamatorii la copii.
Perspective pentru viitor și recomandări
Studiul are anumite limite, deoarece nu stabilește o relație cauzală directă, ci doar corelații între aditivi și riscul de astm. Sunt necesare cercetări suplimentare, realizate pe perioade mai lungi, pentru a evalua efectele reale ale acestor substanțe asupra sănătății copiilor.
Concluziile studiului sunt totuși importante pentru autorități. În Uniunea Europeană, unele restricții privind coloranții sintetici există deja pentru produsele destinate sugarilor. Specialiștii recomandă extinderea acestor măsuri și la alte categorii de alimente, precum conservele, băuturile și gustările procesate.
În lipsa unor reglementări mai stricte, informarea și responsabilitatea părinților rămân esențiale. Unul dintre autorii studiului afirmă: „Nu vorbim despre substanțe otrăvitoare, ci despre efecte pe termen lung. Orice reducere a expunerii poate face diferența.”
Pe viitor, cercetările suplimentare și politicile preventive ar putea contribui la protejarea sănătății copiilor, ajutând la prevenirea bolilor inflamatorii precum astmul.
Foto: shutterstock
Surse: news-medical.net; Frontiers in Immunology
