# Accesul copiilor la rețelele sociale sub 16 ani. Ce presupun acordul parental și limitele propuse

> Salvați Copiii România propune acces cu acord parental între 13 și 15 ani și maximum o oră pe zi. Ce prevăd proiectele privind siguranța online.

Publicat: 28 octombrie 2026, 10:47 · Actualizat: 28 octombrie 2026, 10:47 · Autor: Roxana Dragomir · Categorie: [FAMILIE ȘI RELAȚII](https://lyla.ro/articole/familie-si-relatii/index.html.md) · Pagina web: https://lyla.ro/accesul-copiilor-la-retelele-sociale-sub-16-ani-ce-presupun-acordul/ · Publicație: Lyla.ro

![Control parental și timp pe ecrane](https://lyla.ro/wp-content/uploads/2026/10/siguranta-copiilor-online-1024x683.jpg)

**Dacă ai un copil sub 16 ani, acordul tău verificabil ar deveni o condiție pentru accesarea serviciilor online și crearea conturilor personale, potrivit proiectului privind majoratul online. Separat, Salvați Copiii România propune restricții diferențiate după vârstă și o limită zilnică de utilizare. Distincția contează: acestea sunt prevederi propuse și recomandări, nu obligații prezentate aici ca fiind deja în vigoare.**

Potrivit relatării [HotNews](https://hotnews.ro/avertisment-de-la-bruxelles-romania-trebuie-sa-amane-adoptarea-a-doua-legi-privind-protectia-minorilor-pe-internet-ele-propun-noi-reguli-si-amenzi-pentru-gigantii-it-2101054), proiectul Legii majoratului online, PL-x nr. 356/2025, a trecut de Senat în octombrie 2025. Luni, 3 noiembrie 2025, Ministerul Digitalizării a avertizat Camera Deputaților, care decide forma finală, că acest proiect și cel privind conținutul nociv pentru minori trebuie să parcurgă procedura europeană de notificare înainte de adoptare.

## Pragurile de vârstă propuse au condiții diferite

Pentru tine, prevederea din proiectul majoratului online ar însemna că un copil care nu a împlinit pragul stabilit de lege ar putea folosi servicii online și deschide conturi în nume propriu numai cu permisiunea parentală verificabilă. Această condiție privește serviciile online, nu doar rețelele sociale.

Potrivit relatării [Digi24](https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/lumea-digitala/salvati-copiii-romania-cere-interzicerea-retelelor-sociale-pentru-minorii-sub-13-ani-si-sanctiuni-pentru-platforme-3618787), în comunicatul din vineri, 6 februarie 2026, Salvați Copiii România a cerut intervenții legislative și administrative urgente. Organizația a formulat șase direcții, care includ atât responsabilitatea părinților, cât și obligații pentru companii și autorități:

**Fără acces la rețele sociale înainte de 13 ani.** Organizația cere o interdicție fără excepții, susținută de verificarea vârstei prin acte de identitate, biometrie sau portofele de identitate digitală, cu supravegherea autorităților. În evaluarea sa, declararea vârstei de către utilizator nu este suficientă.

**Permisiune explicită pentru grupa 13-15 ani.** Accesul ar depinde de acordul părinților, după un model discutat în Danemarca. Recomandarea prezentată de organizație este de cel mult o oră zilnic. Pentru verificare sunt propuse o aplicație națională și instrumente prin care părinții să valideze eligibilitatea copilului pe o platformă guvernamentală.

**Amenzi pentru platformele care ocolesc verificările.** Companiile ar trebui sancționate proporțional dacă permit conturi pentru minori fără verificare electronică și acord parental. Măsurile cerute vizează și expunerea la reclame pentru jocuri de noroc ori la materiale violente.

**Educație digitală obligatorie la școală.** Organizația propune lecții despre folosirea critică a informației și siguranța online, adaptate vârstei, cu elemente socio-emoționale. Acestea ar putea utiliza experiența programului Ora de Net.

**Mai multe activități în afara ecranelor.** Sunt cerute investiții în cluburi educaționale, activități extracurriculare, spații pentru sport și centre comunitare.

**Reguli asumate de Guvern și cooperare cu industria.** Organizația cere reglementarea pieței digitale împreună cu sectorul tehnologic, sub coordonarea Comisiei Europene, astfel încât protecția copilului să fie inclusă în proiectarea serviciilor.

## Protecția propusă include conturile private și notificările limitate

Principiul protecției integrate din proiectare, numit Safety by Design, presupune verificări ale vârstei cât mai puțin intruzive, interfețe potrivite vârstei și instrumente de control parental incluse în serviciu. Pentru timpul petrecut online, organizația propune limitatoare și restrângerea notificărilor.

Alte componente sunt afișarea mai puțin vizibilă a aprecierilor, conturi setate automat ca private pentru minori și eliminarea algoritmilor care întrețin dependența. Pachetul include raportarea rapidă a abuzurilor și identificarea proactivă a conținutului ilegal.

Și jocurile video cu conversații prin text sau voce intră în atenția organizației. Salvați Copiii avertizează că această comunicare poate expune copiii la cereri de materiale abuzive, iar recompensele, notificările și stimulentele virtuale pot favoriza dependența digitală. Solicitarea sa include măsuri de siguranță dedicate jocurilor online.

## Cercetările asociază utilizarea problematică cu dificultăți psihologice

Studiul realizat de Salvați Copiii România în decembrie 2025 indică folosirea aproape generalizată a rețelelor sociale în rândul minorilor, inclusiv la 12-14 ani. Peste o treime dintre copiii acestei grupe au profiluri publice, pe care le poate vedea orice utilizator.

Potrivit cercetării din 2024 a Organizației Mondiale a Sănătății, peste 22% dintre copiii din România cu vârste de 11-15 ani prezintă simptome de sevraj psihologic când accesul la dispozitive mobile este întrerupt.

Meta-analizele din intervalul 2022-2025 identifică asocieri între folosirea problematică a rețelelor și depresie, anxietate, probleme de somn și concentrare, precum și, în situații grave, autovătămare. Cercetările longitudinale asociază utilizarea adictivă cu un risc de peste două ori mai mare de gânduri și comportamente suicidare.

Salvați Copiii avertizează și asupra vulnerabilității copiilor din mediul rural, din familii sărace sau alte medii defavorizate, precum și a celor care au abandonat școala. În absența restricțiilor, aceștia pot deveni mai ușor ținte ale riscurilor online.

Despre circulația materialelor abuzive, organizația precizează în comunicatul din februarie 2026: „În anul 2025, linia de raportare operată de Salvați Copiii România în cadrul programului Ora de Net a înregistrat peste 53.000 de raportări de materiale cu abuz sexual asupra copiilor. Conform datelor europene, între 80 și 90% dintre cele 60 de milioane de materiale de acest tip (84% în România) sunt generate de copiii înșiși. Vorbim despre imagini și videoclipuri create de copii, adesea sub presiune, manipulare sau în necunoaștere a consecințelor, care ajung să circule în rețelele de exploatare”.

## Proiectul privind conținutul nociv ar impune verificarea vârstei

Inițiativa PL-x nr. 385/2025 privește protejarea celor care nu au împlinit 18 ani de materialele nocive distribuite pe platformele foarte mari. Verificarea vârstei ar acoperi atât conturile nou-create, cât și utilizatorii existenți, pentru a limita accesul minorilor la asemenea materiale.

VLOP desemnează platformele online foarte mari, iar VLOSE, motoarele foarte mari de căutare online. În Uniunea Europeană, fiecare categorie cuprinde servicii cu peste 45 de milioane de utilizatori. Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) le impune deja cele mai stricte obligații. Ministerul Digitalizării a constatat că proiectul adaugă cerințe pentru VLOP și VLOSE.

Definiția propusă pentru conținutul nociv cuprinde șase categorii:

- Materiale care îndeamnă la violență ori la comportamente prin care o persoană își face rău.
- Materiale care încurajează tulburările alimentare, ura față de propria persoană sau gândurile suicidare.
- Conținut cu nuditate, pornografie ori exploatare sexuală.
- Scene care prezintă cruzime, agresiuni sau violență extremă.
- Materiale care promovează fapte ilegale ori consumul de droguri sau alcool.
- Conținut care afectează dezvoltarea cognitivă și emoțională a copilului.

Proiectul stabilește cel mult 2 ore pentru răspunsul unei platforme la notificarea unei autorități competente despre un material nociv accesat de un minor. Termenul se referă la notificarea autorității, nu la orice sesizare trimisă de un părinte.

Pentru încălcarea prevederilor sunt propuse amenzi de la 0,5% la 3% din cifra anuală de afaceri realizată la nivel global de platformă.

## Adoptarea legilor depinde și de procedura europeană

Ministerul Digitalizării a anunțat că primise, la 13 octombrie 2025, o atenționare din partea Comisiei Europene. În informarea adresată Camerei Deputaților, instituția a explicat problema identificată la proiectul privind conținutul nociv: „Analizând proiectul, am constatat faptul că acesta conține reglementări tehnice și instituie obligații suplimentare VLOPs și VLOSEs în raport de Regulamentul (UE) 2022/2065 privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31 /CE (Regulamentul privind serviciile digitale)”.

Pentru proiectul majoratului online, ministerul a semnalat, de asemenea, obligații în plus pentru furnizorii de servicii intermediare față de regulamentul european.

Potrivit ministerului, Directiva (UE) 2015/1535 impune notificarea unor asemenea acte încă din etapa de proiect. Statul trebuie să aștepte încheierea perioadei de examinare, numită status-quo, înainte să le adopte.

Despre consecințele nerespectării procedurii, ministerul a avertizat: „Menționăm că, actele normative de acest tip, adoptate fără respectarea procedurii de notificare prevăzută de Directiva menționată sunt inaplicabile si devin inopozabite terților, în caz de litigiu, conform jurisprudenței Curții Europene de Justiție (ex. cazuL C194/94 CIA Security), putând deschide procedura de infringement României pentru nerespectarea legislației europene”.

În termeni practici, avertismentul privește posibilitatea de a invoca aceste reguli împotriva celor vizați într-un litigiu. Procedura de infringement este procedura prin care este urmărită încălcarea obligațiilor europene de către un stat membru.

Verificarea identității a generat și critici separate. În octombrie 2025, Asociația pentru Tehnologie și Internet (APTI) a avertizat că proiectul majoratului online ar impune identificarea cu buletinul tuturor utilizatorilor, inclusiv pe Instagram, TikTok, Facebook, LinkedIn și pe alte site-uri.

Google România, CNA și ANCOM au criticat forma inițială a proiectului. ANCOM este autoritatea desemnată să verifice aplicarea legii după trecerea acesteia de Parlament.

## Educația digitală și activitățile fără ecran fac parte din recomandări

Pentru familie, recomandările includ și sprijin pentru părinți: Save the Children International cere ghiduri dedicate acestora, alături de introducerea educației media în programa școlară. Datele Eurostat indică faptul că aproximativ 28% dintre români au competențe digitale de bază.

Salvați Copiii România cere statului măsuri pentru protejarea copiilor online. Organizația susține că măsurile urmăresc echilibrarea accesului la informație cu protecția copiilor, nu restrângerea libertăților fundamentale, și cere Guvernului să prioritizeze cadrul legislativ și administrativ necesar.

Salvați Copiii România spune că statul are această obligație față de protecția copiilor în mediul digital, obligație care decurge din Convenția ONU privind Drepturile Copilului. Organizația arată și că exemplele din alte state europene arată că asemenea măsuri pot fi puse în practică și sunt necesare, iar copiii din România trebuie să beneficieze de aceeași protecție.

Pentru timpul din afara internetului, activitățile extracurriculare și sportul sunt alternativele concrete susținute de organizație. Recomandarea vine în condițiile în care specialiștii citați în comunicat estimează o medie de 40-50 de ore săptămânale petrecute de un copil în fața ecranelor, peste timpul de lucru al unui adult.