Cetatea Sighisoara este unul dintre punctele turistice cele mai fascinante din tara. Pe langa faptul ca este un loc ce si-a pastrat valoarea istorica, locuitorii din prezent incearca sa redea, pe cat posibil, atmosfera din acele vremuri prin evidentierea obiectivelor si cladirilor in care s-a scris o parte din istoria Romaniei de astazi.
Orasul este superb si adaposteste mii de ani de istorie, aici locuind, deopotriva, romani, unguri si sasi. Denumit in limba germana, Schäßburg si in limba maghiara Segesvar, Sighisoara ramane o adevarata cetate medievala.
Orasul este cuprins de o lumina magica care pica armonios pe cele mai frumoase cladiri ale acestuia. Sentimentul transmis este unul familiar care ne face sa ne simtim aproape ca acasa.. Noaptea, orasul este luminat atat de frumos, punand in valoare punctele cheie ale acestuia.
In fiecare an, in Sighisoara se desfasoara festivalul, „Sighisoara Medievala”. In cadrul acestuia se realizeaza o parada a cetatii cu defilarea garzilor si prezentarea obiectivelor cele mai importante ale orasului. Atmosfera este una cat mai fidela perioadei medievale romanesti.
Cetatea este amplasataa pe malul sudic al raului Tarnava Mare, pe o coasta de deal lunga de 850 m, pe doua terase: terasa de jos, Dealul Cetatii, se afla la o altitudine de 350 m p.n.m (ca. 30 m mai sus de Orasul de Jos), iar terasa de sus, aDealul scolii, la o altitudine de 429 m (ca 49 m mai sus de terasa de jos).
Popularea Dealului Cetatii a avut loc in jurul Bisericii Cetatii, a carei constructie a fost inceputa la sfarsitul secolului al XII-lea. Tot langa Biserica Cetatii a functionat si prima scoala din Sighisoara (mentionata documentar in 1522).
O alta scoala a fost construita in 1607 pe deal, iar in 1619 a fost construita langa aceasta scoala noua.
Cetatea este inconjurataa de un zid de 930 m a carui inaltime initiala era de cca. 4m. Ulterior, inaltimea zidului a fost marita in unele locuri pana la 14 m. aZidul a fost construit intre secolele al XIV-al si al XVII-lea aca protectie impotriva atacurilor turcesti. aZidul avea 14 turnuri, din care 9 se pastreazaa pana in ziua de azi. Turnurile functionau ca sedii ale diferitelor bresle mestesugaresti.
Turnul cu Ceas (inaltime: 64m; turn-poarta),
Turnul franghierilor (aflat pe platoul scolii din deal, a fost restaurat in sec. al XIX-lea si serveste actualmente ca locuinta a ingrijitorului cimitirului evanghelic din deal),
Turnul macelarilor (hexagonal),
Turnul cojocarilor (distrus in incendiul din 1676, dar a fost reconstruit; are 4 niveluri) Turnul tesatorilor (a fost daramat in 1858, pietrele fiind folosite pentru pavajul cetații),
Turnul croitorilor (pe partea opusa a Turnului acu ceas, este turn-poarta; are 2 etaje).
Turnul giuvaergiilor/aurarilor (incendiat dea un trasnet in 1809, a fost daramat in 1863, cand pe fundamentul lui a fost construita salaa de gimnastica a liceului german; aceasta a fost la randul ei schimbata in capela cimitirului in 1935/36),
Turnul cositorarilor (inaltime: 25 m; patru etaje),
Turnul tabacarilor a (unul din cele mai vechi),
Turnul fierarilor (ridicat ina 1631 pe temeliile vechiului Turn al barbierilor; distrus in incendiul din 1676, dar a fost reconstruit)
Turnul dogarilor,
Turnul lacatusilor,
Turnul cizmarilora (marcheaza capatul de nord al zidului cetatii; mentionat in 1521, fortificat in 1603, distrus partial in 1606, reconstruit in 1650, ars in 1676, recladit in 1681)
