Mamici

10 pasi pentru a stapani un copil furios

childangry

Felul in care gestionezi acele cateva minute cand izbucneste un conflict intre tine si copilul tau sunt decisive nu doar pentru ce va urma, dar si pentru educarea lui si pentru relatia voastra.

Afla de la specialistii empoweringparents.com care sunt cele 10 reguli cu ajutorul carora te poti descurca sa stapanesti copilul furios (si, evident, irational in timp ce este furios) chiar in acele clipe de criza.

1. Nu tipa la copil atunci cand el e furios

De multe ori parintii reactioneaza la o criza de nervi a copilului, tipand si ei la el si pierzandu-si la randul lor cumpatul. Dar aceasta reactie iti va intensifica sentimentul ca ai pierdut de tot controlul situatiei si al copilului. Cel mai bun lucru pe care il poti face in timpul unei crize este sa ramai calm.

Gandeste-te asa: este ca la un accident de masina – daca te dai jos din masina si incepi sa acuzi celalalt sofer ca el a fost de vina, tipi si esti agresiv, cu siguranta vei mentine starea tensionata si conflictuala care nu va duce la nimic bun.

In schimb, daca incerci sa ramai calm, sunt mari sanse ca si celalalt sofer sa se relaxeze si sa devina rezonabil. Asadar, oricat de enervat esti ca parinte, oricat de lipsit de respect ti se pare ce spune si ce face copilul in clipele acelea, nu provoca si mai mult copilul la furie. Este exact ca si cum pui paie pe un foc deja puternic.

2. Nu incerca sa discuti rational cu un copil care este in mijlocul unei crize de nervi, isterie sau furie

Multi parinti prefera sa caute o cale rationala de a discuta cu copilul furios, tocmai pentru a-l face sa vada ca furia sa este complet irationala si eronata. Pana la urma, noi ca adulti ne rezolvam multe situatii tensionate apeland la logica si ratiune. Insa aceasta este intotdeauna o provocare cand aplici acest lucru unui copil, pentru ca el nu are aceeasi capacitate de a se opri din furie si de a rationa asa cum facem noi. Asadar, cand ai de-a face cu copilul furios, trebuie sa abandonezi abordarea din coltul tau confortabil, rational, din care ii spui, de exemplu: „Care este logica pentru care te infurii pe mine acum? Doar tu esti cel care ti-ai uitat la scoala caietul de teme”. Nu vei obtine decat o intensificare a furiei lui. Va fi nevoie sa aplici alte tehnici. Astepti pana cand se calmeaza si dupa aceea abia discuti cu el.

3. Trebuie sa fii atent la reactiile tale fizice

Este important sa iti urmaresti reactiile fizice pentru ca e firesc ca si corpul tau sa reactioneze nervos gandindu-se „Fir-ar sa fie, sunt in prezenta cuiva foarte furios, iar asta ma indispune”. Vei simti cum inima iti bate mai repede din cauza nivelului crescut al adrenalinei. Desi este dificil, smecheria este actionezi cumva impotriva acestei reactii si sa ramai calm.

Tine minte, in clipe ca astea tu iti inveti copilul cum sa se descurce cand are nervi si cum sa ii stapaneasca. Daca ramai calm nu cresti tensiunea intre voi si poti ramane si cu stapanirea de sine necesara pentru a-ti ajuta copilul sa fie atent doar la propriile sale trairi, fara sa mai tina cont si de tine si emotiile tale.

Cand tu nu reactionezi cu calm, copilul va depune un efort dublu ca sa te domine cu nervii si istericalele lui, astfel captandu-ti atentia in ciuda propriilor tai nervi, adica ceea ce el urmareste. Asadar, este important sa citesti si sa inveti aceste cateva tehnici de parenting ca sa stapanesti bine si rapid aceste crize furioase ale copilului.

4. Evita cat poti sa iti lovesti copilul

Deseori parintii se plang ca si-au pierdut cumpatul si au batut copilul isteric si furios. Un tata a intervenit atunci cand fiul sau adolescent a fost extrem de obraznic cu mama lui si scandalul a escaladat intre ei trei. Tatal si-a lovit fiul, fiul nu mai vroia sa vorbeasca cu tatal lui pentru ca astepta scuzele acestuia, iar tatal considera ca fiul este de vina si ca autoritatea sa va avea de suferit daca ajunge sa isi ceara el scuze.

In asemenea cazuri, specialistii sfatuiesc parintele sa spuna: „Mi-am pierdut controlul si am gresit sa dau in tine. Imi cer scuze”. Atat si punct. Astfel iti inveti copilul cum sa isi asume responsabilitatea faptelor sale si cum sa ceara scuze sincer. Nu iti face griji, vei avea destule alte ocazii sa discuti cu copilul la rece despre faptul ca e gura mare sau ca te infrunta. Dar este important sa ii dai un bun exemplu si sa iti asumi rolul intr-un conflict cu el. Daca tu dai in el la cearta, il inveti ca asa se procedeaza cand te certi cu cineva: recurgi la violenta fizica.

5. Abordeaza diferit copiii foarte mici cand sunt furiosi

Daca copilul tau mic (de la 18 luni la 4 ani) este in mijlocul unei crize de furie si isterie, trebuie sa te indepartezi incet de el ca sa il lasi singur, dar totusi nu trebuie sa il izolezi complet. Cand copilul mic este suparat, trebuie sa il ajuti sa invete ca el insusi are un rol important in a se calma singur. Poti sa ii spui: „Tare as vrea sa pot sa te ajut sa te calmezi. Intinde-te pe canapea un pic”.

Ajuta-l sa se calmeze singur pana isi regaseste din nou controlul. Facand astfel, ii ceri sa fie atent la propria persoana in timpul nervilor. Decat sa ii spui „Stai aici singur 10 minute!” este mai constructiv sa ii spui „Cand te simti mai bine si nu mai esti suparat, poti sa vii si tu aici cu noi, sa fim impreuna”.

Din nou, este valabila aceeasi regula: cand e nervos, chiar daca este mic, nu il agita si mai tare varsandu-ti si tu nervii pe el.

6. Nu face o scena in fata lui

Unii parinti se dau in spectacol cand copiii lor fac crize de nervi si sunt furiosi pe ei. Parintele este coplesit emotional si devine paralizat de indecizia sa. Daca esti tipul asta de parinte, vei descoperi in timp ca ai parte de scene de furie din partea copilului special ca sa obtina reactia ta. Te va provoca, va spune ceva obraznic inadins ca sa te faca sa reactionezi. Rolul tau e sa iti dai seama si sa nu reactionezi, nu ceda, nu te enerva, ignora-l.

De regula, parintii au tendinta sa renegocieze cu copilul in aceste situatii. Multi au dificultati in a-si gestiona propriile emotii, asa ca nu stiu cum sa fie un bun sustinator si educator pentru copilul lor in aceste clipe. Insa daca cedezi si renegociezi in aceste momente, il inveti pe copil ca crizele de furie dau rezultate. In schimb, lasa-l sa se calmeze si incearca sa il indrumi sa isi descopere singur modalitatea de a nu se mai enerva altadata. Trebuie sa faci o alegere constienta de a nu intra in conflict. Ii spui: „Eu nu am de gand sa ma cert cu tine sau sa renegociez nimic. Discutam dupa ce te calmezi”.

7. Pedepseste-i purtarea gresita, nu furia

Cand copilul este furios, incepe sa urle si isi pierde cumpatul, asigura-te ca il pedepsesti pentru comportamentului sau, nu pentru emotiile sale. De exemplu, daca copilul spune un cuvant jignitor in timpul crizei, pedepseste-l cum apreciezi pentru incalcarea regulii de a nu vorbi urat. Dar daca copilul tipa furios in camera lui, de exemplu, ca viata nu e dreapta, nu e cazul sa il pedepsesti.

Nu poti interzice manifestarea nervoasa a perceptiei lui de nedreptate a vietii. Copiii se enerveaza exact ca si noi si au nevoie sa stie ca poate fi un loc sigur unde sa se poata duce sa tipe ca sa se descarce. Cata vreme nu incalca regulile stabilite, e permis sa le dai voie sa aiba si ei momentele lor de furie. In fond, sunt multe intamplari ale vietii lor de copii pe care ei le digera cu greu si care ii impiedica sa faca ce vor ei sa faca.

8. Nu aplica pedepse foarte severe

Daca dai pedepse dure la furie este o cauza pierduta si nu obtii nimic bun. Sa spunem ca iarasi copilul este furios. Tipa, te acuza ca esti rea, nedreapta. Tu ii tot spui: „Daca nu te potolesti, nu ai voie afara doua saptamani. Pana acum sunt 2 saptamani, dar daca continui prelungesc la o luna!! Tot mai continui??”. Cu cat incerci mai mult sa il pedepsesti ca sa il fortezi sa se opreasca si sa se calmeze, cu atat este mai rau.

Ce se intampla de fapt este ca parintele isi pierde controlul emotional. Sigur ca este dificil sa tolerezi supararile nedrepte ale copilului tau impotriva ta, nimanui nu ii place. Dar cel mai important este sa te intrebi: „Ce vreau eu de fapt sa invete copilul?”. Iar raspunsul probabil ca este „Vreau ca el sa invete sa nu starneasca un scandal ori de cate ori trebuie sa faca ceva ce nu ii convine. Vreau sa invete ca atunci cand totusi se enerveaza, exista modalitati de a iesi singur din aceasta stare.”

Cel mai rau lucru pe care il poti face este sa i te alaturi la nervi. Pedepsele dure care par nesfarsite nu sunt eficiente si oricum il vor enerva si mai mult pe moment.

9. Ia o pauza

Cand doi adulti se cearta, de regula ei prefera sa se izoleze unul de celalalt ca sa calmeze si sa evite sa isi deterioreze relatia. Apoi reiau discutia cand se mai linistesc.

Aceasta tehnica functioneaza si in relatia cu copilul tau, dar parintii nu se gandesc la ea pentru ca ei mereu cred ca trebuie sa aiba controlul asupra copilului, sa il domine si sa il faca sa ii asculte inclusiv la cererea de a se calma la comanda. Dar tine minte, cand cineva este furios, fie el copil sau adult, nu poti discuta cu el rational, nu il poti grabi si nu ii poti impune sa se calmeze pentru ca asa vrei tu.

Concluzia este ca, daca ramai acolo, in mijlocul furiei, si va agitati unul pe altul cu vorbe grele, cu acuze, cu limbajul corporal specific oamenilor suparati, nu vei obtine decat un conflict si mai mare. Asa ca ia o pauza si revino ca sa interactionezi cu copilul cand toata lumea este calma.

10. Cand esti nervos, da raspunsuri care pot servi drept model pentru copil

Parintii trebuie sa mai incerce si sa isi asume rolul de model in a se descurca cu propriile lor furii in fata copilului. Iata cum, de exemplu, poti spune: „Incep sa devin frustrat, voi lua o pauza din discutia aceasta”. Sau „Nu iti pot vorbi acum, trebuie sa ma calmez”. Sau „Sunt asa de suparat, incat voi astepta pana cand ma voi calma. O sa ma intorc si vorbim mai tarziu”.

Nu este o slabiciune sa admiti ca esti furios si ca ai nevoie de timp sa te calmezi. De fapt, ai nevoie de multa putere ca sa spui aceste cuvinte cu voce tare in fata copilului. Nu uita, predai copilului lectia „cum sa imi gestionez propria furie” si, de fapt, exact asta are nevoie copilul sa invete!